Estetica sau Melcul si Cochilia - Mircea Muthu

Volum publicat in colaborare cu Editura Scriptor

In sud-est europenistica, dar si in estetica generala si aplicata, Mircea Muthu continua traditia de cercetare clujeana, ale carei baze le-a pus cel mai stralucit elev al lui Caracostea, D. Popovici. (Marin Mincu)

* * *

O sinteza erudita si pertinenta care probeaza nu numai existenta, ci si persistenta unei traditii autohtone in domeniul esteticii. (Andrei Terian)

* * *

Ca procedura generala, arheologia sa estetica e fidela unei strategii discursive exersata pe trei paliere – analitica, contextuala si tipologica. Eseul A rescrie estetica vine ca o pledoarie dintr-un orizont transdisciplinar, pentru „regenerarea esteticii, disciplina care nu poate renunta la armatura categoriala si nici la proiectia filosofica.” Concluzia finala la dilema destinului esteticii e aceea ca o meditatie unitara e posibila si necesara in conditiile schimbarilor de paradigma stiintifica [...]. Incercuind numitorii comuni din diversele domenii ale spiritului, estetica ramine, asemenea discursului filosofic, „expresia constiintei-de-sine-a-omului-ca-speta”. (Dan-Eugen Ratiu)

* * *

Diagnosticului privind „moartea esteticii” Mircea Muthu ii opune previziunea unei regenerari a disciplinei, criza de legitimare a artei impunind nu disparitia tuturor instrumentelor, ci crearea unei „armaturi categoriale noi”. (Corin Braga)

* * *

Estetica subintinde majoritatea preocuparilor teoretice ale lui Mircea Muthu, dar e prezenta in chip nemijlocit in trei dintre volumele publicate – Alchimia mileniului (1989), Cintecul lui Leonardo (1995) si Calciiul lui Delacroix (1996). Toate functioneaza in proiectul larg al cercetarii drept placi turnante intre estetica aplicata si tomurile dedicate studiilor culturale sud-est europene. (Calin Teutisan)

* * *

Un alt „drum de ispita” pentru cercetator si poate cel mai fructuos este investigarea, la Lucian Blaga, a semnificatiilor conceptului – imagine. (Dorin Stefanescu)

* * *

„Prospectiunile lui Mircea Muthu se dovedesc nu numai complementare, ci si convergente in calitatea lor tripla: valorizatoare, ordonatoare si integratoare. El crede in capacitatea de intermediere a esteticii in tentativa ei de mentinere a dialogului dintre arta si non-arta, precum si de pastrare intacta a locului sau circumscris in industriile culturale de astazi, dupa ce a fost erodata nu atit eficienta, cit structura esteticii generale. (Vasile Spiridon)

* * *

In ansamblul creatiei lui Mircea Muthu efortul sintetic, implicat in preocuparile sale de estetica si literatura comparata, se imbina cu exercitiul analitic de o incontestabila pregnanta si competenta, opera sa critica primind astfel o conformatie unitara in pofida diversitatii acesteia. (Iulian Boldea)

* * *

Dupa un mai vechi si penetrant studiu din 1970 despre „natura esteticului” volumul Studii de estetica romaneasca (2005/2014), lucrare remarcabila, contine un valoros aplomb valorizator. Si, in plus, acest volum pledeaza convingator pentru autonomia esteticii, intr-o vreme cind – mai cu seama in perioada tranzitiei postdecembriste – esteticul a fost aproape anatemizat si impins in umbra ca o cenusareasa. (Grigore Smeu)

* * *

Definibila drept expresia si, mai ales, reflexia cunoasterii de sine a operei de arta ca fapt antropologic, ESTETICA generala si aplicata continua sa ramina, de-a lungul secolelor culturale, esenta ideologiei prin cochilia determinarilor fundamentale precum tragicul, comicul, trivialul s. a., acestea fiind regenerabile, aidoma melcului, in calitate de sisteme categoriale pe palierul duratelor medii si lungi, acestea inscrise fiind in performanta artistica, cu precadere individuala si, in acelasi timp, functie de prefacerile istorice. (Mircea Muthu)

* * *

Cuprins Melcul si Cochilia Glosar estetic I. Antecedente romanesti
Intre estetica metafizica si cea stiintifica: Precursorii

Omul-Concept: Titu Maiorescu

Autonomism si determinism estetic: Anghel Demetriescu

Biomorfism estetic: Eugeniu Sperantia

„Armonia partilor sensibile”: Tudor Vianu

„Arta ca relatie”: Mircea Florian

O teorie a genurilor: Liviu Rusu

„Conceptul-Imagine”: Lucian Blaga

O teorie a lecturii: Radu Stanca

Estetica „Falsului tratat”: Benjamin Fundoianu

Spre o „Poiesis universalis”: Henri Jacquier

Retroproiectii
O panorama estetica: Al. Dima

Estetica si Esteticul: Grigore Smeu

Scoala clujeana de estetica

II. Intre mediere si sinteza
Mutatii generale in actul poietic/aisthetic. Determinari canonice spatio-temporale

Din gramatica creativitatii

Vocalitate – Vorbire – Scriere

Reprezentare – Semnificare – Simbolizare

Imaginea

Obiect artistic/Obiect estetic

Creativitatea artistica

Aporie si mediere in estetica generala si aplicata

Industriile culturale si estetica

III. Melcul si Cochilia
Traditie si regenerare

Contopiri si diferente

Cultura populara versus Estetica

Teologie si Estetica

Intoarceri si anticipari

Comunicare si anticomunicare

Reiterari si Asimptote
Trivialul in estetica: Radu Voinescu

O teorie a poeziei moderne

De la clasic la clasicism

Imaginea publicitara

Canon si canonizare in estetica

Genologia, astazi

Critica intre teoria literaturii si estetica

Estetica intre stiinta si arta

Estetici ale receptarii literare

Scrisori, autobiografii, jurnale

Detaliu si sinteza

A rescrie Estetica Sintesi Resümee Indice de autori
* * *

Profesor universitar dr. emerit la Facultatea de Litere a Universitatii Babes-Bolyai, MIRCEA MUTHU s-a nascut la 1 ianuarie 1944, in Iernut, judetul Mures. Este estetician, comparatist, balcanolog, critic si istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania; debutul absolut in revista „Tribuna” (1967). Volume: Orientari critice, 1972; Literatura romana si spiritul sud-est european, 1976; La marginea geometriei, 1979; Paul Zarifopol intre fragment si constructie, 1982; Permanente literare romanesti in perspectiva comparata, 1986; Alchimia mileniului, 1989 si 2008; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, 1993, 1998, 2020; Esente (Poeme), 1994; Cintecul lui Leonardo, 1995; Calciiul lui Delacroix, 1996; Fat-Frumos si „vremea uitata” – o noua interpretare a basmului „Tinerete fara batranete si viata fara de moarte” (in colaborare cu Maria Muthu), 1998 si 2008; Dinspre Sud-Est, 1999 (versiune franceza, 2001); Lucian Blaga – dimensiuni rasaritene, 2000 si 2002; Balcanismul literar romanesc, 3 vol., 2002 si 2008, ed. definitiva Balcanismul literar romanesc. Panoramic sud-est european. Confluente culturale, 2017 (Premiul pentru critica si istorie literara al Uniunii Scriitorilor din Romania); Balcanologie (vol. I, 2002, vol. II, 2004, vol. III, 2008); Grafii (Poeme), 2004; Studii de estetica romaneasca, 2005 si 2014 (editie revazuta si adaugita); Ochiul lui Osiris. Dialoguri, 2010; Europa de Sud-Est in memoria culturala romaneasca. Bibliografie, 2011; Trepte (Poeme), 2013; Repere culturale transilvane, vol. I, 2013; vol. II, 2018; Estetica intre mediere si sinteza, 2016. Coautor la dictionare de literatura romana si la numeroase volume colective. Editii ingrijite: Anton Pann (1973); Liviu Rebreanu (1976); Henri Jacquier (1991); Radu Stanca (1997); Eugeniu Sperantia (1997); Al. Dima (2002). Distinctii: Ordinul National Pentru merit in grad de cavaler (2000); Ordre des Palmes Académiques (2001) pentru servicii aduse culturii franceze. Premiul „George Calinescu” pentru intreaga activitate, decernat de Muzeul National al Literaturii Romane, Bucuresti, 2016.

RECENZII