Eseuri aproape politice - Paul Valery

Am considerat potrivit sa adaugam, la textele publicate in editia Gallimard, altele doua, unul in chip de cap al volumului, „A mes amis Roumains”, si un al doilea, „La renaissance de la liberte”, in finalul eseurilor. Nu numai pentru ca ele se inscriu perfect in acelasi univers tematic al „eseurilor cvasipolitice”, dar mai cu seama pentru ca ambele texte, intre ultimele semnate de Valery, au o valoare cu totul deosebita, sporita de incarcatura mesajului pe care il contin, pentru cititorul roman. Bunul hazard – sau, cine stie, doar el? – a facut ca, in ultimele sale pagini scrise, acest inalt spirit al culturii franceze si europene sa-i cheme pe „prietenii romani ai Literelor Rosii” – totusi, nu trebuie ignorat acest adjectiv pus de Valery, intamplator, oare?, sau in temeiul unei intuitii pe care blestemul sau doar ironia, inca o data ea, ori „boicotul istoriei” l-au adeverit, din nefericire – sa-i cheme, asadar, pe prietenii romani ai literelor la o reflectie adancita, si stand sub semnul urgentei, asupra rostului si sortii culturii. Vom avea, oare, intelepciunea, noi, intre ceilalti europeni, sa raspundem acestui apel si strigatului ingrijorat al lui Paul Valery?
Marius Ghica

RECENZII