Epoca de fier - J. M. Coetzee

Traducere si note de Irina Horea

„Premiul Nobel pentru literatura i se acorda lui J. M. Coetzee, care infatiseaza intr-o multitudine de feluri surprinzatoarea implicare a outsiderului.“ (Motivatia juriului Nobel 2003)

Epoca de fier, considerata in 1990 Cartea anului in Marea Britanie de Sunday Express, impleteste cu subtilitate si umor retinut tragedia personala cu dramatismul unei epoci marcate – in Africa de Sud – de rasism si de violente sociale si politice. Doamna Curren, o fosta profesoara de limbi clasice, sufera de cancer in faza terminala. Intr-o scrisoare-jurnal, adresata fiicei ei plecate demult in America, eroina isi descrie noua conditie, ce o impinge spre reconsiderarea propriei vieti, pe fundalul unei realitati fata de care, fara a o fi ignorat, a preferat sa se pastreze intr-o pasivitate filozofica pana in acel moment — ororile apartheidului. Straduindu-se sa-si accepte boala care o macina, doamna Curren descopera cu disperare si manie crescande „cancerul“ social si cultural al Africii de Sud. Incendierea unei asezari locuite de negri, uciderea unor activisti adolescenti, abuzurile si brutalitatea politiei si armatei, furia si revolta compun o plasa tot mai stransa in jurul eroinei, aducand violentele pana in pragul casei sale. Episoadele dramatice iau amploare pe masura ce degradarea fizica a doamnei Curren se accentueaza, facand-o tot mai dependenta de Vercueil, un om al strazii betiv care si-a facut culcus pe aleea ei. Vercueil ii devine singura fiinta umana apropiata, iar relatia dintre cei doi este surprinsa magistral de Coetzee.

JOHN MAXWELL COETZEE s-a nascut pe 9 februarie 1940 la Cape Town, in Africa de Sud. Isi incheie stralucit studiile de literatura engleza si matematica la University of Cape Town in 1961, apoi se muta in Anglia, unde lucreaza ca programator. Isi ia doctoratul cu o analiza stilistica pe calculator a operelor lui Samuel Beckett la University of Texas, Austin (1965–1969), tine cursuri de literatura la State University of New York, Buffalo, pana in 1971, apoi la University of Cape Town pana in 2002. Debuteaza cu romanul Dusklands (1974), urmat de In the Heart of the Country (1977) si Asteptandu-i pe barbari (Waiting for the Barbarians, 1980; Humanitas Fiction, 2014), care ii aduce James Tait Black Memorial Prize. Publica apoi Viata si vremurile lui Michael K (Life & Times of Michael K, 1983; Humanitas Fiction, 2009), distins cu Booker Prize si Prix Femina Étranger, Foe (1986 —Jerusalem Prize, 1987; Humanitas Fiction, 2016), Epoca de fier (The Age of Iron, 1990 — Sunday Express Book of the Year; Humanitas Fiction, 2010, 2016) si Maestrul din Petersburg (The Master of Petersburg, 1994 — Irish Times International Fiction Prize, 1995; Humanitas Fiction, 2008, 2015). Copilarie (Boyhood, 1997; Humanitas Fiction, 2010), Tinerete (Youth, 2002; Humanitas Fiction, 2011) si Miezul verii (Summertime, 2009; Humanitas Fiction, 2012) fac parte din ciclul autobiografic Scene de viata provinciala (Scenes from Provincial Life). Romanul Dezonoare (Disgrace, 1999; Humanitas Fiction, 2011) ii aduce un nou Booker Prize, iar Elizabeth Costello (2003; Humanitas Fiction, 2015) si Slow Man (2005) se bucura de o foarte buna receptare. In 2007 apare Jurnalul unui an prost (Diary of a Bad Year; Humanitas Fiction, 2009). Romanul Copilaria lui Isus (The Childhood of Jesus; Humanitas Fiction, 2014) vede lumina tiparului in 2013, iar in 2016, Zilele de scoala ale lui Isus (The Schooldays of Jesus; Humanitas Fiction, 2018). J. M. Coetzee este autorul unor volume de eseuri filozofice si literare. Din 2002 traieste in Australia, fiind profesor emerit la University of Adelaide. In 2003 i se atribuie Premiul Nobel pentru literatura.