Enigma Rikyū - Kenichi Yamamoto

Traducere si note de Flavius Florea

 

Roman castigator al prestigiosului premiu literar Naoki in 2009. Ecranizarea regizorului Mitsutoshi Tanaka din 2013 a primit, la Festivalul de Film de la Montréal din acelasi an, un premiu de excelenta, iar Academia de Film din Japonia i-a acordat principalele cinci premii in 2014.

 

„Lectia pe care voise sa i-o dea era ca nu poti face universul sa se miste dupa cum iti trasneste tie! Ceea ce punea lumea in miscare nu erau doar puterea militara si banii. Lucrurile frumoase aveau si ele forta lor, capabila sa cutremure universul. Nu doar obiectele scumpe chinezesti sau ustensilele faimoase pentru chanoyu sunt frumoase, ci si bobocii de camelie ce dau viata unei tokonoma peste care a trecut timpul…moliciunea sunetului apei calde din kama, asemanator fosnetului vantului prin ramurile pinilor… yūgen-ul suprafetei unui chawan negru raku, tinut in mana in semiobscuritatea unei mici incaperi… Alaturi de un bol de ceai, astfel de elemente de frumusete simpla emana impreuna liniste si forta.“ (Kenichi Yamamoto, Enigma Rikyū)

La 28 februarie 1591, lui Sen no Rikyū, cel mai mare maestru de ceai al epocii sale, i se ordona de catre Toyotomi Hideyoshi sa se sinucida; acesta se supune si indeplineste ritualul fatal. Enigma seppuku-ului sau, cu substraturi politice, afective, dar mai ales estetice, a incitat imaginatia vreme de secole si a inspirat mai multi scriitori si cineasti niponi, fara a-si gasi pana acum un raspuns definitiv. Kenichi Yamamoto ne ofera o impresionanta interpretare documentata a istoriei acestui seppuku si construieste un personaj sofisticat, dispus la orice sacrificiu pentru atingerea unei frumuseti efemere caracterizate prin simplitate, liniste si naturalete.

 

KENICHI YAMAMOTO (1956–2014) a publicat un sir de romane istorice bazate pe serioase si indelungate cercetǎri de specialitate. O dovadǎ pentru acestea este si faptul cǎ, dupǎ aparitia in serial intre iulie 2006 si iunie 2008 in revista Rekishi kaidō (Drumurile istoriei), editatǎ de Institutul de Cercetǎri PHP din Kyōto, a cǎrtii de fatǎ cu titlul original Rikyū ni tazuneyo (textual, „Intrebati-l pe Rikyū“), autorul a adunat intr-o contrapondere academicǎ a acesteia, volumul de eseuri din 2012 Rikyū no fūkei (Privelisti cu Rikyū), rezultatele minutioaselor sale studii privind obiectele, legendele sau traditiile orale legate de subiect. Nu e de mirare cǎ atat romanul anterior Katen no shiro (Castelul Zeului focului) (2004, premiul Matsumoto Seichō), dedicat construirii castelului Azuchi al lui Oda Nobunaga, cat si acesta (Premiul Naoki, 2009), au fost ecranizate cu mare succes in Japonia, primul in 2009, iar al doilea in 2013 cu Ichikawa Ebizō in rolul titular, ambele in regia lui Tanaka Mitsutoshi.
In viziunea autorului, exprimatǎ si in cateva interviuri, dar care a stirnit unele controverse in Japonia, estetismul marcat al chanoyu-ului creat si propagat de Rikyū exprimǎ in primul rand nu atat ideile de sabi si wabi, concepte existente deja pe vremea sa, cat inmugurirea vietii si luciul sǎu erotic.