Enciclopedie a curiozitatilor naturii-Tudor Opris

Enciclopedie a curiozitatilor naturii - Tudor Opris.

ENCICLOPEDIA – UN MIJLOC DE COMUNICARE

Liana POP

De origine franceza (francezii imprumu­tandu-l, la randul lor de la greci) cuvantul enciclopedie este definit in DLRM ca fiind “un tip de dictionar de mari proportii care da indicatii precise si ample dintr-un anumit domeniu de cunostinte.”

Este o lucrare pretentioasa si totodata pretioasa, care presupune un mare volum de munca, o arie vasta de informare, capacitate de selectare, ordonare si clasificare a datelor.

Devenind carti de referinta, lucrarile care sistematizeaza si ordoneaza informatia sunt un semn de bun augur pentru seriozitatea unei culturi.

Autorii de enciclopedii, familiarizati cu investigatia stiintifica si cu practica alcatuirii dictionarelor, trebuie sa selecteze din vasta bibliografie consultata acele date care sunt concludente ori de ultima ora in domeniul abordat.

Enciclopediile furnizeaza informatii practic din toate domeniile cunoasterii umane, fiind valoroase lucrari de referinta existente si in colectiile bibliotecii noastre. Iata cateva exemple in acest sens, clasificate dupa domeniul abordat:

• limba si literatura romana:

Enciclopedia exilului literar romanesc. Bucuresti: Editura Compania, 2003. – R III 526;

Enciclopedia limbii romane. Bucuresti: Editura Univers Enciclopedic, 2001. – R III 463;

• istorie:

Enciclopedia antichitatii. Bucuresti: Meronia, 1996. – R III 316;

Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi. Bucuresti: Editura Enciclopedica, – R III 342;

Enciclopedia de istorie a Romaniei. Bucuresti: Meronia, 2000. – R III 382;

Enciclopedia primului razboi mondial. Bucuresti: Teora, 2000. – R III 397;

• stiintele naturii:

Enciclopedia curiozitatilor naturii. Bucuresti: Editura Garamond, 2000 – III 13516;

Enciclopedia plantelor: Plante din flora Romaniei. Vol. I-II. Bucuresti: Editura Tehnica, 2002-2003. – R III 455

• geografie:

Enciclopedia Africii. Bucuresti: Meronia, 2003. – R III 503;

Enciclopedia Americilor. Bucuresti: Meronia, 2003. – R III 588;

Enciclopedia geografica a Romaniei. Bucuresti: Editura Enciclopedica, 1997. R III 339;

Enciclopedia recordurilor geografice. Bucuresti: Meronia, 2003. – R III 570;

Enciclopedia statelor lumii. Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1981. – R III 97;

• politica:

Enciclopedia Blackwell a gandirii politice. Bucuresti: Editura Humanitas, 2000. – R III 422

• arta, medicina, sport, diverse:

Enciclopedia artistilor romani contemporani. Bucuresti: ARC 2000, 1996. – R IV 64;

Enciclopedia civilizatiei si artei romane. Bucuresti: Meridiane, 1974. R II 5;

Enciclopedia fotbalului. Bucuresti: Editura RAO, 2002. – IV 2301;

Enciclopedia educatiei fizice si sportului din Romania. Bucuresti: Editura Aramis, 2002. – R IV 112;

Enciclopedia Internet. Bucuresti: Editura Tehnica, 2002. – R III 507;

Enciclopedia artei ingrijirii si tratarii pielii. Bucuresti: Rovimed Publishers, 2002. – IV 2283

Enciclopediile se adreseaza cititorilor de diverse varste si profesii, astfel incat vom avea “Enciclopedie medicala”, dar si “Enciclopedie practica a copiilor”.

Putem face o clasificare a enciclopediilor si dupa cantitatea lor. Astfel unele enciclopedii sunt extrem de vaste, cuprind un mare volum de informatie iar altele au dimensiuni obisnuite. Mai exista si enciclopedii “de buzunar” ca de exemplu: “Descoperiri stiintifice ale secolului XX” sau “Ion Creanga – mica enciclopedie.”

In functie de tema abordata, precum si de volumul de informatie pe care doresc sa-l tran­smita, autorii lucrarilor vor alege materialul bibliografic si vor incerca sa condenseze un maxim de informatii intr-un minim de volum.

O asemenea lucrare este legata de cititori printr-o relatie de conexiune inversa. Datele si informatiile ce apar sunt dictate de interesul utilizatorilor.

Un lucru foarte important de care trebuie sa tina seama un autor este “foamea de infor­matie” a zilelor noastre, a cititorului modern, care doreste in permanenta date la zi. Perfectibilitatea este o caracteristica a fiecarei lucrari enciclopedice, de aceea autorii ei vor avea in vedere ca lucrarea pe care o elaboreaza sa fie nu numai un instrument de utilitate imediata ci si o materie asupra careia vor putea opera in viitor.

Odata selectat materialul necesar definirii notiunilor, acesta este aranjat in ordine alfabetica. In general, enciclopediile au urmatoarea structura:

* Cuvant inainte sau Prefata;
* Bibliografia;
* Lista de abrevieri;
* Nota asupra editiei;
* Articole enciclopedice, ordonate alfabetic.

Pentru cititorul neavizat, studiul unei enciclopedii trebuie precedat de o informare, facuta de bibliotecar, privind atat modul de lucru, cat si continutul obiectului de cercetat. Exista multe enciclopedii al caror continut este defalcat pe 2-3 sau mai multe volume, cititorul solicitand poate o informatie care nu se gaseste in primul volum asa cum se astepta. Astfel o enciclopedie solicitata ca cea a “Descoperirilor stiintifice ale secolului XX”, din dorinta de a acoperi intreaga stiinta contemporana, si-a impartit materialul in trei volume:

* primul este consacrat descoperirilor stiintelor exacte: matematica, fizica, chimie, astronomie;
* al doilea cuprinde descoperirile din domeniul stiintelor despre lumea vie: botanica, zoologie, medicina, genetica etc.;
* al treilea volum este consacrat inventiilor si realizarilor tehnice si, evident, inventatorilor.

De obicei persoanele care consulta enciclopediile o fac din considerente personale: pentru alcatuirea unor referate sau lucrari stiintifice, obtinerea doctoratelor, etc. Dar exista nu putine cazuri de persoane care doresc sa-si imbunatateasca cunostintele pentru ca din toate punctele de vedere, secolul XX apare ca un secol unic pana acum in istoria gandirii umane.

Traind intr-o lume in care ratiunea umana a descifrat multe din legile naturii, ne-a descoperit fenomene, legi neexplicate de stramosii nostri, ne bucuram sa constatam ca Universul nostru este mai bogat si mai complex, iar viata noastra launtrica va fi si ea mai bogata pe masura ce ne insusim tot ceea ce stiinta ne-a dezvaluit si in masura in care ne straduim sa-i descifram tainele.