Dupa moartea lui Orfeu - Nina Arhip

Opera lui Laurentiu Fulga este intinsa, inegala estetic. O lectura libera, obiectiva, este necesara, ca si reconstituirea biografiei sale, cu atatea episoade discordante. [...] Contributia [autoarei] este importanta, mai intai in reconstituirea biografiei reale a lui Laurentiu Fulga (alias Laurentiu Ionescu), in comparatie cu fictiunea biografica pe care si-a creat-o. Nu-i, desigur, unicul scriitor care face din propria biografie o autofictiune. [...] Nina Arhip reuseste, repet, sa confrunte datele si sa aduca lamuriri convingatoare. La fel face in ceea ce priveste publicistica din vremea razboiului (aparuta in Universul), complet ignorata pana acum. Extrem de utile sunt, apoi, comentariile privind debutul lui ca prozator (Straniul paradis), inclusiv scrierile publicate in revista Liceului Militar din Chisinau. Face, apoi, o confruntare intre editia intai din Straniul paradis (1942) si editia a doua (1975), rescrisa si imbunatatita ideologic. Corecta este si prezentarea scrierilor epice realist-socialiste (ciclul Eroica), complet conformiste, nule estetic... in genere, studiul este solid, corect redactat, cu judecati obiective si cu un aparat documentar inedit si, prin aceasta, foarte pretios pentru istoriografia literara. Eugen Simion

 

Surpriza cititorului, chiar si a celui specializat, e de a afla ca biografia scriitorului este, in buna masura, si anume in punctele esentiale, alta decat cea trecuta in dictionare si studii de istorie literara, in baza datelor furnizate de el insusi, pe cale de interviuri si pe alte cai publicistice. [...] Toate aceste etape si evenimente, ca si acelea de dupa razboi, ale vietii scriitorului, sunt reconstituite meticulos, pe baza de documente sigure, oficiale, prin care declaratiile din interviuri, prefete si alte confesiuni aproximative sunt supuse unei verificari riguroase. Odata cu biografia obiectiva, cercetatoarea o urmareste si pe cea interioara, dedusa din documentele sufletesti ce nu puteau fi mistificate, cuprinse in marturisiri literare, incifrate in destinele dramatice ale unor personaje. Dumitru Micu

 

Tehnica de lucru la care face apel este demersul exhaustiv. Autoarea delimiteaza strict opera lui Laurentiu Fulga, ca pe un dat finit ca apoi sa reaseze unele continuturi biografice si artistice folosindu-se cel mai ades de argumente interne, intre care variantele textului literar si invariantele afirmatii ale scriitorului ocupa locul principal. Faptul nu e doar posibil, ci si necesar, deoarece biografia scriitorului a traversat cele mai negre decenii ale Romaniei, mai exact inceputul celui de-al doilea razboi mondial, intoarcerea armelor si apoi epoca democratiei proletare. Consecintele acestor vremuri sunt incetosate si astazi, inclusiv in reflexul lor literar artistic, ceea ce demonstreaza ca alegerea acestei metode de lucru a fost cea mai nimerita. [...] Din multimea si minutiozitatea detaliilor sunt demne de retinut debutul autorului (inclusiv cel liric), dar mai ales acuratetea cu care Nina Arhip scrie despre atmosfera din scoala militara, din facultate si din redactiile timpului. Acribiei de tip documentar, i se adauga, pe unele scurte pasaje, adevarate tuse emotionale cum e de pilda scrisoarea adresata lui Tudor Vianu inainte de plecarea pe front sau precum este sugerata apropierea autorului de unii dintre comilitonii intre care se numara si Constantin Virgil Gheorghiu. [...] Autoarea tezei a redactat o lucrare bogata in informatii, duse uneori pana la ultimul amanunt, care exceleaza prin onestitatea stiintifica a interpretarilor cat si printr-un stil elegant, expresiv, ceea ce denota ca este un cercetator matur si format la scoala exercitiului critic. Lucian Chisu