Dreptul transporturilor. Partea generala - Luminita Dragne

 

Una dintre cele mai importante ramuri a economiei unui stat o constituie
transporturile întrucât prin intermediul acestora se realizează deplasarea în
spaţiu a persoanelor şi bunurilor în vederea satisfacerii necesităţilor materiale şi
spirituale ale unei colectivităţi, precum şi ale fiecărui cetăţean.
Transportul de călători şi de marfă a făcut întotdeauna parte integrantă din
viaţa noastră cotidiană, a fost un motor al dezvoltării economice şi a contribuit
considerabil la bunăstarea noastră, fiind un indicator al gradului de dezvoltare al
unei societăţi. Dezvoltarea economică, precum şi creşterea explozivă fără
precedent a schimburilor comerciale în condiţiile globalizării care determină ca
„spaţiul economic mondial să devină câmpul de acţiune al întreprinderilor”1
 au
condus la o dezvoltare a transporturilor atât cantitativă, prin creşterea capacităţii
de transport, cât şi calitativă, prin maximizarea gradului de utilizare a vehiculelor,
printr-o planificare integrată a sistemelor de transport şi printr-o regândire a
modelelor operaţionale, care implică utilizarea mai multor moduri de transport.
Se poate afirma, fără a greşi, că transporturile constituie nervul vital al fiecărei
economii naţionale, precum şi al comerţului internaţional, pentru că nimic
altceva nu condiţionează în aşa măsură dezvoltarea economiilor naţionale şi a
comerţului internaţional, cum le condiţionează transportul.