Dostoievski in constiinta literara romaneasca - Dinu Pillat

Prefata: George Ardeleanu
Editie ingrijita de: George Ardeleanu, Monica Pillat
Postfata: Alexandru Paleologu

 

Aceasta a doua editie a eseului Dostoievski in constiinta literara romaneasca, prefatata de George Ardeleanu, cuprinde in plus fata de editia aparuta in 1976 o addenda cu texte legate de proiectul Dostoievski al autorului, un dosar de referinte critice, bibliografia receptarii lui Dostoievski in Romania, bibliografia scrierilor lui Dinu Pillat si cea a scrierilor despre Dinu Pillat. Volumul de fata incheie seria de autor ingrijita de Monica Pillat si George Ardeleanu, publicata de Editura Humanitas in perioada 2010−2015.

 

„Destinul romanesc al operei lui Dostoievski face obiectul nu numai al unei lucrari stiintifice de extrema probitate, dar si al unui veritabil si (as zice) captivant roman al «ideii» dostoievskiene. Personajele acestui roman se numesc Duiliu Zamfirescu, N. Iorga, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, M. Sebastian, N. Crainic, Dan Petrasincu, M. Eliade, Paul Zarifopol, G. Calinescu, Tudor Vianu… Performanta lui Dinu Pillat este de a spune pe un ton detasat, alb — si cu o aparenta de cumintenie —, lucruri pasionante. El izbuteste, folosind o tehnica a relatarii de tip obiectiv, sa provoace curiozitatea, servindu-i in doze mici, savant preparate, intamplari palpitante, uneori de-a dreptul senzationale, cum este aceea, de la inceputul cartii, cu privire la „prima mentiune existenta in publicistica romana“ in cazul Dostoievski.“ (Lucian RAICU)

 

„Asa cum a lasat-o, neterminata, lucrarea de fata nu e mai putin o opera inchegata si solida, scrupulos pusa la punct, conducand pas cu pas cercetarea pe firul ei istoric pana in actualitate. Ca specimen de cercetare stiintifica, ea este exemplara prin strictetea metodei si prin atitudinea fata de subiect, care dau stilului lui Dinu Pillat o precizie cvasimatematica si un ton de aparenta neutralitate, functional, interzicandu-si orice efuziune si disimulandu-si cu extrema grija participarea personala si sarcina afectiva (de altfel, de sursa totdeauna pur intelectuala). In stilul acesta de inventar sau de raport, pe care Dinu Pillat l-a adoptat foarte curand, anume de la romanul sau Moartea cotidiana din 1945, exista o foarte discreta, dar nu mai putin profunda nota participativa fie de umor detasat, de amuzament al constatarii, fie de simt al dramaticului, atribute ale unei luciditati niciodata tulburate.“ (Al. PALEOLOGU)

 

„Sa ne intelegem: Dinu Pillat nu repudiaza modelul francez si cu atat mai putin romanul proustian (dovada nu putine dintre textele sale). Ceea ce-l nedumereste pe Dinu Pillat este exclusivismul modelului francez si, in general, occidental. El incearca sa deconstruiasca implicit prejudecata clivajului Est-Vest, roman occidental—roman rusesc (cu complexele de superioritate sau de inferioritate aferente), pledand pentru un model cultural care sa incorporeze cele doua Europe. Altfel spus, pentru un europenism integrator. Este, cred, si proiectul ideologic (deocamdata in nuce) care va sta la baza volumului Dostoievski in constiinta literara romaneasca.“ (George ARDELEANU)

 

DINU PILLAT, fiul poetului Ion Pillat si al pictoritei Maria Pillat-Brates, s-a nascut pe 19 noiembrie 1921 la Bucuresti. A facut clasele primare si secundare la Liceul Spiru Haret din Bucuresti, debutand cu proze lirice si critica literara in paginile revistei scolii, Vlastarul. Intre 1940 si 1944 a urmat cursurile Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti, unde a cunoscut-o pe viitoarea lui sotie, Cornelia (Nelli) Filipescu. Dupa absolvirea facultatii a devenit asistentul profesorului G. Calinescu la Catedra de istorie a literaturii romane moderne. Si-a sustinut teza de doctorat, sub indrumarea lui G. Calinescu, in 1947, cu studiile Romanul de senzatie in literatura romana din a doua jumatate a secolului al XIX-lea si Contributiuni la biografia lui Ion Pillat. In acelasi an, in urma unei restructurari pe criterii politice, a fost indepartat de la catedra. Intre 1950 si 1956 a lucrat pe un post de casier si apoi de pontator la cooperativa de praf de sange „Muntenia". In toamna lui 1956, G. Calinescu a reusit sa-l aduca la Institutul de Istorie Literara si Folclor, al carui director devenise, pe un post de cercetator. Arestat de Securitate in primavara lui 1959, este anchetat si inculpat in asa-numitul „proces al intelectualilor", in „lotul Noica-Pillat"; i se da o condamnare de 25 de ani munca silnica si 10 ani degradare civica pentru „crima de uneltire impotriva ordinii sociale", unul dintre principalele capete de acuzare fiind romanul Asteptand ceasul de apoi, scris in 1948 si dat ulterior spre lectura unor cunoscuti, inculpati si ei in proces. Eliberat din inchisoare in 1964, in urma amnistiei generale a detinutilor politici, e reincadrat in acelasi an la institutul condus de G. Calinescu. In 1975, in urma unei noi restructurari pe criterii politice, este dat afara si retrogradat pe un post de documentarist la Biblioteca Centrala Universitara. Bolnav de cancer, moare pe 5 decembrie 1975.

Scrieri publicate. Romane: Tinerete ciudata (Ed. Moderna, Bucuresti, 1943), Moartea cotidiana (Ed. Vatra, Bucuresti, 1946); aceste doua romane, impreuna cu Jurnalul unui adolescent, au aparut ulterior intr-un singur volum, sub titlul Tinerete ciudata (Ed. Minerva, Bucuresti, 1984), iar apoi sub titlul Tinerete ciudata si alte scrieri (Ed. Humanitas, Bucuresti, 2011); Asteptand ceasul de apoi (Ed. Humanitas, Bucuresti, 2010). Studii si monografii: Mozaic istorico-literar (EPL, Bucuresti, 1969; ed. a II-a, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1971), Ion Barbu (Ed. Tineretului, Bucuresti, 1969), Dostoievski in constiinta literara romaneasca (Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1976), Itinerarii istorico-literare, ed. de George Muntean (Ed. Minerva, Bucuresti, 1978); ultima lucrare a aparut ulterior intr-o editie adaugita, sub titlul Spectacolul rezonantei. Eseuri, evocari, sinteze, ed. de Monica Pillat si George Ardeleanu (Ed. Humanitas, Bucuresti, 2012).