Din toate... - Radu Mateescu

Pentru asta Ii sunt recunoscator. Daca m-a facut dupa chipul si asemanarea Lui, ce pot sa zic? Arata bine! Iar m-am dus departe, am ajuns la El. Aici e noapte si cer instelat.

Acum imi ramane doar sa opresc motoarele si sa ma las in voia gravitatiei inapoi pe Terra. Sunt in cadere libera, am devenit un corp ceresc care freaca aerul cu o viteza asa de mare incat ia foc. Sunetul este de nedescris, o amestecatura de zgomote puternice, distorsionate, prezente in permanenta. Viteza devine din ce in ce mai mare iar distanta este destul de lunga cat sa ajung la “turatia” maxima. Ma apropii de Pamant, vad cum sunt delimitate tarile, ma indrept spre Romania. Undeva prin sudul tarii observ un baiat cu ochelari care ma vede. Imi zice buna tu! ridicand incet palma. I-as face si eu cu mana dar imi pierd din viteza si din echilibru. Impactul o sa fie nimicitor! Este inevitabil, la cat de repede se apropie Pamantul de mine realizez viteza! O sa fie EXPLOZIV!!! Clinck! S-a produs impactul… Acesta poate fi comparat cu o picatura de apa cazand in mare, marea asta in care inot eu. Se pare ca m-am descompus pana am atins suprafata Terrei. Dezamagit zic: Slava Domnului ca a fost apa.

(fragment)

RECENZII