Cuvioasa Parascheva, Sfanta populara a Ortodoxiei in istoria si evlavia poporului roman - Pr. Ion Vicovan, Pr. Catalin Adumitroaie

 

Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi este una dintre cele mai populare sfinte ale Ortodoxiei, in general, si ale Ortodoxiei romanesti, in special. Ea este cinstita atat in locurile si tarile care au avut legatura cu viata ei sau cu sfintele sale moaste, cat si in afara lor. In mod aparte, ea este cinstita, cu sporita evlavie, in Moldova, unde se afla trupul ei neputrezit si pe care o ocroteste de 370 de ani. Insa ea a fost cunoscuta si cinstita ca sfanta si in celelalte tari romanesti, chiar cu cateva secole inainte de aducerea sfintelor ei moaste in tara noastra. 
Cinstirea deosebita de care s-a bucurat Sfanta Parascheva in randul crestinilor ortodocsi, mai ales a celor din zona balcanica, a facut ca viata ei sa fie consemnata de istoricii bisericesti si laici inca din veacul al XII-lea. Dar nu numai viata, ci si minunile pe care le-a savarsit sfanta in decursul timpului au facut sa curga rauri de cerneala, consemnand multul folos pe care ea l-a oferit celor care i l-au cerut cu credinta. Pelerinajul neintrerupt la moastele sale, inca din momentul descoperirii lor si pana astazi, este marturia concreta a credintei, a evlaviei si a recunostintei dreptmaritorilor crestini in mijlocirea Cuvioasei Maicii Parascheva inaintea Mirelui Hristos si inaintea Tronului Preasfintei Treimi. 
Desi cinstita ca sfanta de stramosii nostri cu multa vreme inainte de aducerea moastelor sale in Moldova (1641) si consemnata ulterior si in cartile de cult ale Bisericii noastre, ea a fost trecuta in calendarul crestin ortodox romanesc abia in a doua jumatate a veacului XX. Ea este recunoscuta si a intrat in evlavia populara romana cu apelativul „mult folositoare”, aceasta aratand ca ea a fost si a ramas o sfanta spre care s-au indreptat cu multa dragoste si nadejde tare o multime de credinciosi, oferindu-le tuturor ajutor, fiind „limanul de scapare al celor inviforati” aflati pe „marea acestei vieti”. 
Insa in pofida vechimii ei, cinstirii ca sfanta, evlaviei timpurii din partea inaintasilor nostri, precum si in pofida multimii minunilor savarsite de sfanta in curgerea vremii, cultul ei a fost oficializat, cum aminteam, foarte tarziu, printr-o hotarare a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, abia in anul 1950, respectiv 1955. 
In anul 1950, la initiativa patriarhului Justinian Marina, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a aprobat generalizarea cultului Sfintei Parascheva, iar pe 14 octombrie 1955 la Iasi a avut loc proclamarea extinderii cultului ei in Patriarhia Romana. De atunci, in ziua de 14 octombrie Biserica Ortodoxa Romana face pomenirea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iasi. Sarbatoarea este incununata atat de pelerinajul crestinilor ortodocsi din tara si de peste hotare, cel mai mare pelerinaj din Ortodoxie, la racla cu sfintele sale moaste, de Sfanta Liturghie arhiereasca savarsita de un sobor de arhierei, la invitatia mitropolitului Moldovei si Bucovinei, cat si de aducerea (incepand cu anul 1996) a unor relicve sau sfinte moaste ale altor sfinti ai Ortodoxiei din diferitele parti ale Europei. 
Intrucat anul acesta, anul mantuirii 2011, se implinesc 370 de ani de la aducerea sfintelor ei moaste la Iasi (13 iunie 1641), in semn de recunostinta pentru ajutorul oferit credinciosilor din Moldova in special, de-a lungul timpului, fiind, asa cum o numeste acatistul, „luminatoarea casnica a Moldovei”, dar si ca semn al evlaviei si al pretuirii fata de toti inchinatorii, slujitorii si pelerinii ei, am considerat necesar a elabora prezenta lucrare. Aceasta cuprinde mai multe aspecte: viata Sfintei Parascheva si cei care au scris despre viata acesteia; pelerinajul sfintelor ei moaste si aducerea lor la Iasi; consemnarea ei de catre cronicarii straini, dar si de catre autorii romani; mutarea ei in noua Catedrala si evacuarea raclei cu sfintele moaste in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial; generalizarea cultului ei si proclamarea oficiala; bisericile inchinate ei, in spatiul romanesc, pe secole; racla, vesmintele si coroanele ei etc. 
Fiind o sfanta care a trait in veacul al XI-lea si ale carei sfinte moaste au binecuvantat mai multe locuri si tari, bucurandu-se de o mare evlavie, era firesc sa se fi scris despre viata ei si despre minunile savarsite, mult si de demult. Dintre cei care s-au aplecat asupra vietii ei amintim pe diaconul Vasilisc (sec. XII), patriarhul Teodosie al Bulgariei (sec. al XIV-lea), patriarhul Eftimie de Tarnovo (sec. al XIV-lea), Moisi din Budiml (sec. al XVI-lea), mitropolitul Matei al Mirelor (sec. al XVI-lea), patriarhul Macarie al Antiohiei (sec. al XVII-lea), Nicodim Aghioritul (sec. al XIX-lea), mitropolitii Moldovei Varlaam si Dosoftei (sec. al XVII-lea), episcopul Melchisedec Stefanescu (sec. al XIX-lea) si altii din timpurile mai noi (preotul Gh. Pavaloiu, D. Stanescu, arhimandritul Varahiil Jitaru, preotul Milan {esan, preotul Scarlat Porcescu, preotul prof. Mircea Pacurariu etc.). 
Lucrarea de fata se doreste a fi una de sinteza, referindu-se la aspectele legate de viata sfintei din diversele perspective aparute de-a lungul timpului, din vremuri mai indepartate si pana astazi. 
Scopul lucrarii este de a face mai bine cunoscuta istoria Sfintei Parascheva dupa aducerea la Iasi a sfintelor ei moaste. In acelasi timp, intr-un act de euharistie adus sfintei pentru tot ajutorul dat Moldovei si nu numai, dar si Celui care este „Unul Sfant”, pentru darul revarsat asupra noastra prin Sfanta Cuvioasa Parascheva.