Curtezane si pseudocurtezane in mitologie, istorie, literatura - Elena Macavei

 

Lucrarea prezinta figuri de curtezane si de pseudocurtezane intr-o maniera legendara si anecdotica, intrucat certitudinile confirmate documentar sunt fie fragmentare sau limitate, fie lipsesc. Galeria selectiva a destinelor mitice (Ishtar, Astharte, Aphrodita, Lakshmi), biblice (Rahab, Dalila, Maria Magdalena), desfranate pocaite (Maria Egipteanca, Pelaghia), legendare (Regina din Saba, Bao Shi), istorice reale (Aspasia, Veronica Franco, Diana de Poitiers, Doamna de Maintenon, Doamna du Barry, Marchiza de Pompadour) ori create prin fictiune literara (Manon Lescaut, Esther, Marguerite Duras, Fantine) ofera cititorului prilejul de a reflecta, in raport cu practicarea interesata a sexului, asupra conditiei femeii, asupra conditiei umane in general. Noutatea si originalitatea lucrarii constau in modul elevat de abordare si de interpretare a valentelor erotismului interesat.
Curtezanele (categorie speciala de femei deosebite, intretinute) si pseudocurtezanele (regine, imparatese, artiste cu comportamente erotice libertine ori interesate, manifestate episodic - Cleopatra, Valeria Messalina, Theodora, Ecaterina cea Mare) si-au valorificat si valorizat cu inteligenta frumusetea, farmecul, puterea de seductie; ele au raspuns trebuintelor erotice ale barbatilor ravniti: cele de a admira, de a adora, de a se delecta si deconecta, de a darui si de a poseda, pentru a crea un decor stimulativ si pentru a-si atinge scopurile: moduri luxoase de viata, titluri nobiliare, averi, tronuri, influente politice, filantropie culturala, viitorul progeniturilor, reusite in cariera etc. Galeria de portrete (190) ofera prilejul de a reflecta asupra avatarurilor, a sacrificiilor pe care le implica asemenea moduri riscante de viata care stralucesc, apun si se sting, de cele mai multe ori, generand satisfactie, fericire, dar si dezamagire si suferinta.
Elena Macavei