Cum am devenit o Flower Power fugara - Rodica Gurtler

„In fundalul tesaturii destinelor personajelor se profileaza cozile interminabile si truda zilnica, istovitoare pentru procurarea celor necesare pentru hrana, unt, lapte, mai rar carne, din care „mancam doar o data pe saptamana”, transmisiunile Radioului Europa Libera, ascultate mai cu fereala sau mai pe fata, ochiul hain si mereu treaz al Securitatii, omniprezent in orasul de frontiera in care oamenii visau, ca mai peste tot in Romania, sa fuga „dincolo” si sa fie liberi.

Am intrebat‑o pe Rodica Gurtler daca, de‑a lungul timpului, a tinut vreun jurnal sau si‑a facut notite despre lucruri marunte, cotidiene, cu intentia de a le transforma mai tarziu in poveste si carte, lucruri care, altminteri, luneca in afara memoriei, mi‑a spus ca nu, totul e reprodus din amintiri.

Cartea este structurata in cinci capitole, Anii mici, Anii cuminti in bucataria mamei, Anii parguielii, Anii mari, Flora si One Way Ticket, cu un apendice cu retetele culinare ale mamei, recompuse din povestiri. Primele doua sunt dedicate copilariei si preadolescentei, avand ca punct de sprijin al universului casa din Bulevardul Nikos Beloianis numarul 6 si pe chiriasii ei, mai multe familii ce imparteau spatii „la comun” ca baia, camara, antreul si bucataria, mama autoarei, o unguroaica destoinica si priceputa in toate, tatal, un moldovean bonom si boem, Omama si Otata, bunicii materni ce locuiau intr‑un loc miraculos numit D’Intre vii, vecinii, neamurile, tovarasii de joaca din curtea larga, fetele’n casa, sarbatorile cu bucuriile si bucatele lor si „cel putin cinci feluri de prajituri”, pomul de iarna impodobit cu saloane, „bomboane lunguiete din zahar, invelite in hartie alba franjurata, apoi in staniol cu franjurii la vedere”.

Celelalte trei capitole ar putea sta toate sub semnul „parguirii” emotionale, trupesti, sufletesti, cu primele iubiri, cu primele dezamagiri, cu anii de liceu, cu prietenele Lavinia, Lili, Carmen, Simona, cu locurile in care se adunau, Flora de pe malul apei, care era „buricul” in jurul caruia gravitau toti si toate, cu generatia Flower Power timisoreana traita pe muzica formatiilor Sfintii apoi Phoenix, Post Scriptum, Classic, cu pelerinajele anuale la Festivalul de Jazz de la Sibiu, cu intalniri si intovarasiri cu oameni deveniti figuri iconice in spatiul muzical al anilor ’70 ca Mircea Baniciu, Kamo (Bela Kamocsa, primul sot al autoarei), Eugen (Potyi) Gondi, Liviu Butoi, Paul Weiner, Puba Hromatka, Bebe Jivanescu si multi altii, pe care cititorii acestor randuri ii vor descoperi lecturand cartea“, spune Monica Nistorescu in prefata acestui volum.

RECENZII