Corbaccio. Croncanul - Giovanni Boccaccio

Editie ingrijita de: Smaranda Bratu Elian
Traducere si note: Smaranda Bratu Elian

 

Croncanul aduce la perfectiune registrul „vulgar“ boccaccian dezvoltand resursele expresive si stilistice ale Decameronului si ne ofera un model de proza desavarsita sub aspectul bogatiei lexicale, gata de a recurge, cum am mai spus, la solutii dialectale si argotice la limita scabrosului, fara a renunta insa cu nimic la demnitatea stilistica a unei frazari modelate pe sintaxa latinizanta, pe cadenta accentelor, pe rafinamentul clauzulelor medievale, toate conferind un efect de bas continuu si de contragreutate vulgaritatii lexicului. Si nu este intamplator ca in cel mai faimos tratat normativ al Renasterii, Prose della volgar lingua (Scrieri despre limba italiana), Pietro Bembo (1525), care-l consacra pe Boccaccio ca „model“ pentru prozatorii vremii sale, manifesta o anume rezerva fata de operele de tinerete ale certaldezului (indeosebi fata de Filocolo si Fiammetta) si ca, dimpotriva, Croncanul este plasat la acelasi nivel cu Decameronul in ceea ce priveste demnitatea limbii si a stilului, in pofida rezervelor privitoare la indecenta subiectului. (Guido BALDASSARRI)

 

GIOVANNI BOCCACCIO s-a nascut in 1313 la Paris. Tatal sau era un negustor florentin, iar mama era frantuzoaica. A copilarit la Florenta, in acelasi cartier in care erau si casele familiei Alighieri, si era inrudit cu familia Beatricei Portinari. Dupa o ucenicie nereusita la Napoli in meseria tatalui sau, a studiat dreptul canonic, dar l-a abandonat si pe acesta, dedicandu-se total literaturii. A fost trimis de Signoria Florentei in calitate de ambasador la Ravenna (unde l-a cunoscut pe Francesco Petrarca), Forli si Avignon (pe vremea cand aici se afla scaunul papal). Si-a inceput cariera literara cu poeme (La caccia di Diana, Filostrato, La Teseide, L'amorosa visione) si povestiri (Il filocolo, Elegia di Madonna Fiammetta), dar a atins desavarsirea cu capodopera sa Decameronul (1350-1354), urmat de Labirinto d'amore, un pamflet impotriva femeilor care contrazicea tocmai ceea ce exaltase in principala sa opera: dreptul femeilor la viata libera. Eruditia sa si-a gasit expresia in cateva tratate, scrise in latina cu subiecte mitologice, geografice sau istorice. A murit in 1375 la Certaldo in Toscana.