Contractul Estetic. Statutele Artei si ale Muncii Intelectuale in Modernitate - Henry Sussman

„Contractul estetic”, a VII-a carte a profesorului Henry Sussman, eminent specialist in modernism si nu numai, este un studiu epocal in dublul sens al termenului: istoric si valoric. Impresionant prin anvergura cuprinderii – „modernitatea extinsa”, adica patru secole de cultura occidentala – studiul frapeaza si prin originalitatea perspectivei sale. Titlul acopera doar partial problematica abordata: arta si literatura sunt departe de a fi considerate numai din punct de vedere estetic. Emergenta proiectului estetic este, in reprezentarea lui Henry Sussman, una provocata si asistata social si chiar antropologic. Planurile in care se desfasoara dezbaterea cartii sunt multiple: moral si religios, ideologic si politic, artistic si stilistic. Metodologic vorbind, ne miscam intre teoria sistemelor si „teoria relatiilor cu obiectul”. Evolutia istorica nu este vazuta ca o succesiune de evenimente, de autori si de texte, ci, foucauldian, ca o alternare de orizonturi epistemologice in cadrul carora anumite idei devin posibile, adica anumite intuitii ajung sa fie exprimate. Pe de alta parte, aceasta evolutie este urmarita si prezentata tinand seama – pe urmele lui Gadamer – de dimensiunea lingvistica a realitatii si a intelegerii insesi. Mi se pare neaparat necesar sa mai remarc faptul ca analizele textuale de mare subtilitate mentin un control ferm, desi delicat, asupra tiparelor, modelelor, conceptelor in care sunt inscrise. Pe scurt, o carte cu o tesatura intelectuala deasa, greu de citit, dar intens provocatoare si uneori iluminatoare.
Mircea Martin

Eseul de fata traseaza in moduri diferite efectele pe care libertatea extraordinara, individualitatea, intimitatea si mecanismele de aparare le-au avut asupra culturii si experientelor de-a lungul modernitatii extinse. Cartea incepe cu Luther si Calvin si se termina cu Rousseau si Melville. In aceasta perioada, arta si maiestria artistica se prefigureaza ca o arena seculara care dramatizeaza atat beneficiile si pericolele libertatii umane, cat si corelativele sale din comportamente si creativitate. Din multe puncte de vedere, pivotul acestei carti este reprezentat de codificarea artistului ca figura seculara care exemplifica si constrange in acelasi timp capacitatea umana, asa cum a fost ea formulata de Immanuel Kant in Critica facultatii de judecare.

RECENZII