Contele de Gabalis sau Discursurile despre stiintele secrete - Henri de Montfaucon de Villars

Traducere din limba franceza: Irina Baltag

Ilustratii alb negru

ORACOL
Exista in Dumnezeu o flacara de o imensa profunzime, dar Inima nu ar trebui sa se teama sa atinga acest foc adorabil sau sa fie atinsa de el. Nu va fi deloc consumata de acest foc atat de bland a carui caldura linistita si pasnica face legatura, armonia si durata lumii. Nimic nu exista fara acest foc care este insusi Dumnezeu. Nimeni nu l-a aprins, nu are mama, stie totul si nu-l putem invata nimic. Este neschimbator in jocurile lui. Numele lui este inefabil. Iata cine este Dumnezeu. Cat despre noi, care suntem mesagerii lui, suntem doar o mica parte din Dumnezeu.
Montfaucon de Villars: Contele de Gabalis sau Discursurile despre stiintele secrete

Nicolas-Pierre-Henri de Montfaucon de Villars (1635 sau 1638 -1673), abate de Villars, cunoscut mai ales ca Henri de Montfaucon de Villars, a fost abate si scriitor francez in secolul al XVII-lea.
Condamnat la moarte prin tragere pe roata de catre Parlamentul din Toulouse in 1669, impreuna cu trei dintre fratii sai, intr-o vendeta, pleaca la Paris pentru a evita sentinta, iar aici frecventeaza diversi carturari oarecum libertini. In paralel cu cariera de abate monden, se lanseaza in literatura.
Contele de Gabalis sau Discursuri despre stiintele secrete (1670) este atat o marturie cat si un manifest al modei rationalismului si libertinajului, pretinzand discreditarea “stiintelor secrete” si ruinarea credintei in Diavol, deoarece toate actiunile atribuite de obicei Diavolului (posesia, oracolele paganilor, pactele cu Necuratul, sabatul vrajitoarelor etc.) sunt aici puse in legatura cu actiunile inconstiente ale elfilor, silfelor, gnomilor, nimfelor si salamandrelor.
Scrisa sub forma unor dialoguri pe jumatate filozofice, pe jumatate burlesti, a cunoscut un real succes de librarie. Apelul sau la miraculos a reinnoit complet acest gen. Influenta lucrarii Contele de Gabalis sau Discursuri despre stiintele secrete s-a exercitat durabil in literatura si este, in mod evident, unul dintre izvoarele ezoterismului, al realismului magic cu influente fantastice, al astrologiei si alchimiei din literatura franceza de la sfarsitul secolului al XVII-lea.

RECENZII