Construind Unirea cea Mare, 8 volume - Ioan Bolovan, Ioana-Mihaela Bonda, Ioan-Aurel Pop, Teodor Laurentiu Popescu, Ana Victoria Sima

I: DE LA REVOLUTIA PASOPTISTA LA FORMAREA PARTIDULUI NATIONAL ROMAN (1848-1881)
Volum ingrijit si prefata de Mircea-Gheorghe Abrudan
Au colaborat: Emanuel Badescu, Mihaela Bedecean, Ioana-Mihaela Bonda, Cecilia Carja, Marius Eppel, Andreea Dancila-Ineoan, Georgeta Ionescu, Mihai-Octavian Groza, Ovidiu-Emil Iudean, Teodora Mihalache, Gheorghe Neacsu, Flaviu Vasile Rus, Natalia Tampa
896 pag.

Volumul I al seriei documentare Construind Unirea cea Mare restituie mediului cultural romanesc, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, principalele izvoare istorice din perioada pasoptista pana in momentul proclamarii Regatului Roman. Sursele surprind dezideratele de unitate politica, culturala si bisericeasca ale romanilor din toate regiunile locuite in majoritate de ei, ilustrand visele, viziunile si proiectele clare ale elitei pasoptiste asupra viitorului comun al „Romanimii”, toate acestea inscriindu-se pentru totdeauna in cartea de istorie a unirii romanilor. Acest prim volum si toate celelalte care ii vor urma nu si-au propus altceva decat sa rescrie pentru generatiile de astazi si de maine aceasta carte de istorie fundamentata pe surse primare din epoca, nu pe mituri, pareri sau pe povesti. (MIRCEA-GHEORGHE ABRUDAN)

 

II: NATIUNE SI REGALITATE (1881-1914)
Volum ingrijit si prefata de Andreea Dancila-Ineoan si Ovidiu-Emil Iudean
Au colaborat: Mircea-Gheorghe Abrudan, Emanuel Badescu, Mihaela Bedecean, Ioana-Mihaela Bonda, Cecilia Carja, Marius Eppel, Georgeta Ionescu, Mihai-Octavian Groza, Teodora Mihalache, Gheorghe Neacsu, Flaviu Vasile Rus, Claudia Septimia Sabau, Natalia Tampa
944 pag.

Volumul de fata are avantajul de a oferi celui interesat de felul in care se articuleaza miscarea nationala atat privirea dinauntru, care surprinde intensitatea fenomenului in randul comunitatii romanesti, de catre actori implicati in procesul acestei emancipari nationale, dar si privirea din afara, realizata de martori straini, care inregistreaza morfologia acestui fenomen cu detasare si cu suficienta luciditate. Daca in primul caz, cei care consemneaza sunt predominant actantii, liderii miscarii nationale, in cel de-al doilea e vorba mai ales de „gulerele albe”, diplomatii straini acreditati la Bucuresti, interesati sa trimita tarilor lor analize pertinente despre starea politicii externe romanesti. Intersectia acestor tipuri de surse interne si externe in cadrul acestui volum reprezinta pentru cititorii interesati de felul in care se produce mobilizarea nationala moderna un adevarat privilegiu al lecturii. (ANDREEA DANCILA-INEOAN, OVIDIU-EMIL IUDEAN)

 

III: DE LA MARELE RAZBOI LA ROMANIA INTREGITA (1914‑1922)
Volum ingrijit si prefata de Mihai‑Octavian Groza si Claudia Septimia Sabau
Au colaborat: Mircea‑Gheorghe Abrudan, Emanuel Badescu, Mihaela Bedecean, Ioana‑Mihaela Bonda, Cecilia Carja, Marius Eppel, Georgeta Ionescu, Andreea Dancila‑Ineoan, Ovidiu‑Emil Iudean, Teodora Mihalache, Gheorghe Neacsu, Natalia Tampa
996 pag.

Volumul III al colectiei Construind Unirea cea Mare reprezinta o sinteza a evenimentelor istorice desfasurate intre anii 1914 si 1922. Documentele surprind cele mai semnificative momente si implicarea personalitatilor vremii, incepand cu dezbaterile privind intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial, implicarea acesteia in conflict, realizarea si recunoasterea internationala a Marii Uniri si incheind cu momentul incoronarii suveranilor Romaniei Mari. Informatiile cuprinse in cele peste 250 de documente ale volumului ilustreaza eforturile politice si diplomatice depuse atat de romanii din Regatul Romaniei, cat si de cei din provinciile aflate sub dominatie straina, pentru realizarea statului national unitar. (MIHAI-OCTAVIAN GROZA, CLAUDIA SEPTIMIA SABAU)

 

IV: CONSTITUIREA INSTITUTIILOR NATIONALE ROMANESTI IN TRANSILVANIA
Volum ingrijit si prefata de Cecilia Carja
Au colaborat: Emanuel Badescu, Marius Eppel, Georgeta Ionescu, Gheorghe Neacsu, Teodor Laurentiu Popescu, Natalia Tampa
964 pag.

Documentele adunate in volumul de fata reflecta capacitatea de mobilizare si de angajare a romanilor intr-o dinamica ce viza transpunerea in fapt a proiectului de unitate nationala. In marea lor majoritate, acestea surprind constituirea la nivel judetean si local a Consiliilor si Garzilor Nationale Romane, proces desfasurat sub coordonarea si cu sprijinul Consiliului National Roman Central de la Arad, recunoscut ca pol central al puterii romanesti din aceasta perioada. In acelasi timp, documentele sunt extrem de relevante pentru efortul de informare a mediilor politico-diplomatice si a opiniei publice internationale cu privire la justetea cauzei romanesti si, deopotriva, pentru demersul de organizare a structurilor politico-administrative romanesti in spatiul intracarpatic si pentru transferul de putere dinspre lumea veche inspre noile realitati care se nasteau la sfarsitul Marelui Razboi. (CECILIA CARJA)

 

V: DEMOCRATIE SI SPIRIT CIVIC. CREDENTIONALE (1)
Volum ingrijit de Mihaela Bedecean
Prefata de Mihaela Bedecean si Ioana-Mihaela Bonda
Au colaborat: Ioana-Mihaela Bonda, Cecilia Carja, Marius Eppel, Andreea Dancila-Ineoan, Ovidiu-Emil Iudean, Teodora Mihalache, Teodor Laurentiu Popescu, Claudia Septimia Sabau, Natalia Tampa
1. 276 pag.

Lectura marturiilor despre unitate nationala, concretizate in Documentele Unirii cuprinse in acest volum, ilustreaza reverberatiile pe care le-a avut ideea nationala. Profunzimea si mesajul acesteia au urmat o traiectorie verticala, regasindu-se la aceeasi intensitate atat in marile centre urbane, cat si in cele mai mici comunitati rurale, de la nivelul elitei politice pana la oamenii simpli. Actele Unirii, fie acestea credentionale, procese-verbale sau hotarari, reprezinta, in fapt, un capitol de istorie scris de romanii obisnuiti ai acestui neam, care au reusit sa implineasca dorinta de a crea Romania Mare, un dor preluat, ca o mostenire sfanta, de la generatiile anterioare. (MIHAELA BEDECEAN)

 

VI: DEMOCRATIE SI SPIRIT CIVIC. CREDENTIONALE (2)
Volum ingrijit de Ioana-Mihaela Bonda
Au colaborat: Mihaela Bedecean, Cecilia Carja, Andreea Dancila-Ineoan, Ovidiu-Emil Iudean, Teodora Mihalache, Teodor Laurentiu Popescu, Claudia Septimia Sabau, Natalia Tampa
1. 412 pag.

Lunile noiembrie si decembrie ale anului 1918 reprezinta momentul in care proiectul de unitate nationala a intrat in ultima sa etapa, cea a organizarii finale, transformandu-se dintr-un proces discursiv in unul concret, prin care s-a pus in aplicare programul de actiune privind organizarea adunarii constituante de la Alba Iulia. Textele din acest volum ilustreaza tocmai momentul preparativelor pentru unire, al implicarii organismelor politice si administrative in actiunile derulate si, mai cu seama, concursul si adeziunea totala a populatiei la buna desfasurare a Marii Adunari si la realizarea obiectivului propus. Parcurgerea materialului documentar vine sa intareasca o realitate: romanii ardeleni si cei banateni din monarhia dualista au dorit, au asteptat, au pregatit si au realizat Unirea cu Tara. (IOANA-MIHAELA BONDA)

 

VII: DE LA SARMIZEGETUSA LA ALBA IULIA. STAT SI STATALITATE PE TERITORIUL ROMANIEI
Volum ingrijit si prefata de Ioan‑Aurel Pop si Ioan Bolovan
Autori: Susana Andea, Ioan Bolovan, Ionut Costea, Gheorghe Iacob, Coriolan Horatiu Opreanu, Ioan‑Aurel Pop, Aurel Rustoiu, Tudor Salagean
788 pag.

Prezentul volum se justifica prin nevoia de a avea, pe langa miile de documente continute in cele sapte volume, imaginea de ansamblu a devenirii acestui spatiu, de la entitatea politico-administrativa cunoscuta din Antichitate drept Dacia la noua si moderna Dacie, adica la Romania Intregita. Unitatea romaneasca medievala, in formele sale politico-administrative, dar mai ales culturale si spirituale, a constituit premisa dezvoltarii natiunii romane moderne, proces consonant cu ceea ce se intamplase mai devreme in Occident si oarecum sincron in Europa Centrala si de Sud-Est. Romanii s-au incadrat si ei intr-un proces similar, mai intai reusind, in mod pasnic, sa-si cladeasca „Piemontul” lor, prin unirea, la 1859, a Moldovei cu Tara Romaneasca. Deplina unitate national-statala a romanilor a mai trebuit sa astepte cateva decenii, ea devenind realitate politica la sfarsitul Marelui Razboi care a izbucnit in vara anului 1914. (IOAN-AUREL POP, IOAN BOLOVAN)

 

VIII: TRADITIE – INTEGRARE – MODERNITATE IN LEGISLATIA ROMANEASCA DIN PRIMUL DECENIU INTERBELIC
Volum ingrijit de Marcela Salagean, Marina Trufan, Marius Muresan, Gheorghe Cazacu, Adrian Iusan
Prefata de Marcela Salagean
1. 236 pag.

Inca din primavara anului 1918, dupa proclamarea unirii Basarabiei cu Regatul Roman, dar mai ales dupa 1 Decembrie 1918, pe langa demersurile diplomatice privind recunoasterea internationala a noilor frontiere ale tarii, elita politica romaneasca a avut drept obiectiv consolidarea interna a Romaniei, prin adoptarea unor masuri legislative privind integrarea provinciilor unite, modernizarea si dezvoltarea tarii, in ansamblul sau. Realizarile acelor vremi au fost catalogate in mod diferit atat de contemporani, cat si de analistii din deceniile care au urmat. Indiferent de aprecierile sau criticile exprimate, cei care au studiat istoria Romaniei interbelice sunt de acord ca progresul a fost evident, iar acel mare proiect national, Romania Mare, realizat de o elita aflata la unison, indiferent de propriile optiuni politico-ideologice, a constituit un model, ce a ramas in memoria colectiva pe tot parcursul epocii contemporane. (MARCELA SALAGEAN, MARINA TRUFAN, MARIUS MURESAN, GHEORGHE CAZACU, ADRIAN IUSAN)