Complexele. Creativitate sau distructivitate? - Mihaela Minulescu

La inceputul secolului trecut, C. G. Jung inventa termenul de complex. De atunci stim ce ne bantuie in diferite chipuri, adesea in pofida eforturilor de a tine situatia sub control.

 

Putini stiu, dar termenul complex a fost preluat de Freud de la Jung, fiind inclus apoi in sintagme devenite intre timp celebre, cum ar fi „complexul Oedip".

 

Sunt complexele atat de distructive pe cat am invatat sa ne temem de ele? Sau poate, inversand polaritatea, devin mai degraba utile? Putem sa evoluam luminand ceea ce este ascuns in complexe? Adesea ideile care au schimbat fata lumii au pornit din acel profund mister necunoscut din noi insine. In aceasta incursiune in misterul vietii interioare, Jung a reusit sa descopere fata luminoasa si creatoare a omului, destinul fiecaruia dintre noi.

 

 

 

Mihaela Minulescu este profesor universitar la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice din Bucuresti, doctor in psihologia personalitatii si psihoterapeut analist formator. A fondat scoala jungiana de terapie din Romania, care are astazi un numar considerabil de psihoterapeuti acreditati. Este un recunoscut autor a numeroase lucrari si studii de referinta in domeniul psihologiei personalitatii si psihanalizei jungiene. La Editura Trei a publicat lucrarea Introducere in analiza jungiana si e prezenta in volumul colectiv Povestiri de psihoterapie romaneasca. Nu in ultimul rand, este un poet consacrat, poezia fiind cantecul care i-a strabatut viata.

 

Cuprins
Cuvant inainte. De ce Carl Gustav Jung

Capitolul unu. Repere fundamentale

Concepte specifice
Divergenta Jung–Freud
Post-jungieni: dezvoltari contemporane

Capitolul doi. Complexul. Structura psihicului uman
Intregul personalitatii: complexele
Conditia nevrotica — splitarea complexului
Bipolaritatea complexului si organizarea nevrotica
Autonomizarea complexelor — conditia posesiei

Capitolul trei. Constiinta si dinamica libidoului: aspecte tipologice
Constiinta
Dinamica libidoului: tipurile psihologice
Jung despre conditia de normalitate vs disfunctionalitate in functionarea tipurilor 
Falsificarea tipurilor — sursa a tulburarilor nevrotice
Chestionarul Bezinger de Evaluare a Stilurilor de Gandire, BTSA

Capitolul patru. Psihopatologia din perspectiva tipurilor
Rolul tipurilor psihologice in conditia nevrotica
Problema identitatii negative, personalitatea opusa
Personalitatea demonica — umbra functiei inferioare
Aspecte arhetipale ale posesiei: sindroamele psihotice
Importanta cunoasterii tipurilor in analiza: analiza ca evolutie a integrarii functiilor

Capitolul cinci. Simboluri ale conditiei depresive
Depresia ca stadiu in procesul de individuare
Griul depresiv
Simbolistica regresiva a iluziei fericirii perfecte
Simbolistica sperantei ca prin vointa poti obtine fericirea
Nu exista un proces de individuare fara a trece prin stadiul depresiei
Regresia si transferul in analiza depresiei
Contratransferul in depresie 
Mitologeme frecvente pentru conditia depresiva a alienarii
Ilustratii pentru simbolistica labirintului ca lupta cu depresia

Capitolul sase. Functia creativa, transcendenta si limbajul simbolic al psihicului
Functia transcendenta, o dinamica intrapsihica transformatoare si intregul interior
Transformare prin functia transcendenta
Simbolul ghidului interior
Simbolul este in miezul functiei transcendente
Functia transcendenta, simbolul si relatia analitica
Capitolul sapte. Tipologia jungiana in relatie 
Testul tipologiei in relatie, TTR Minulescu
Modalitati de descriere a functiilor in Testul Singer-Loomis, SL-DTI
Descrierea celor 16 structuri tipologice in Chestionarul Myers-Briggs MBTI
Descrierea succinta a modurilor cognitive Benziger, BTSA
Bibliografie

 

Format: 145 x 205 mm, paperback cu clape