Contact: 0724.900.100 / 0736.361.210

Colectia Ovidiu Harbada. Vindecarea prin iubirea si respectul de sine si de viata - Set 4 Volume

PRP: 127,00 lei (-20%)
?
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
Preț: 101,60 lei
Diferență: 25,40 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
ISBN: 6919
Editura:
Anul publicării: 2020
Pagini: 1094
Categoria: Sfaturi Practice

DESCRIERE

Colectia Ovidiu Harbada. Vindecarea prin iubirea si respectul de sine si de viata - Set 4 Volume
 

Omenirea din nou in Prag - Ovidiu Harbada

 

"Cum ii ajutam pe cei bolnavi
Ma refer in primul rand la cei cu boli cronice, vechi, sau care se imbolnavesc des, ori au boli care recidiveaza. De cele mai multe ori acestia au uitat sa traiasca, adica sa se bucure de viata. Ei sunt mereu apasati de grijile altora sau ale lor, mereu cautand sa faca mai mult decat pot, sa para mai mult decat sunt. Sunt cei incapabili sa spuna NU atunci cand li se cere ceva pe care ei nu ar dori sa-l faca, dar din diferite motive, (sa nu dezamageasca, de frica, dintr-o mandrie prosteasca, sau pur si simplu pentru ca vor mereu sa fie pe placul celorlalti), spun Da, facand lucruri care nu ii reprezinta, nu le fac placere, sau pentru care sunt de fapt prea obositi sa le indeplineasca. Procedand asa un timp indelungat, bucuria si dragostea de viata dispar treptat, pana la momentul in care, secatuiti de vlaga, se imbolnavesc.
Pentru aceasta categorie de bolnavi, cel mai important lucru este sa ii ajutati sa trezeasca din nou in ei dorinta de viata, de a se bucura, o motivatie care sa-i faca sa traiasca cu pasiune si iubire fiecare zi. Concentrandu-se numai asupra bolii si a luptei cu boala, au uitat cum e sa FII sanatos, au uitat sa fie veseli, sa faca ceva care le produce placere, bucurie. De cele mai multe ori bolnavul si cei din jur se concentreaza obsesiv pe boala si nu pe starea de bine, de sanatate. Solutia nu este concentrarea pe vindecarea bolii, ci pe bucuria de a trai. De aici vine forta de vindecare, din iubirea si respectul de sine si de viata.
Un alt aspect important este cel legat de cei apropiati bolnavului, copii, sot, sotie, parinti… Este foarte important ca cei apropiati sa nu puna o presiune suplimentara pe bolnav, sa nu-l judece pentru deciziile sale, sa nu-l critice, sa nu-i faca reprosuri, impunandu-i indirect, aproape cu disperare, sa lupte ca sa traiasca. Sa nu transfere asu-pra lui propriile frici si disperari. Daca bolnavul vrea sa fie singur, nu are chef sa vada pe nimeni, respectati-i dorinta. Daca nu vrea sa vorbeasca cu nimeni, respectati-i dorinta. Nu-l fortati in nici un chip. Fiti alaturi de el si ajutati-l cu ce are nevoie, cu ce va cere el, fara sa il judecati. Evitati cu orice pret orice fel de repros, (de ex… am dat o gramada de bani pe tratament si nici macar nu te tii de el, sau, noi ne straduim atat de mult sa te ajutam si tu nu faci nimic… etc.).
Retineti, in aceasta perioada de cumpana pentru el, in functie de programul lui de viata, bolnavul poate sa plece sau sa ramana in viata. Lucrul cel mai important este sa ii fiti alaturi, sa il iubiti, sa-i aratati ca il iubiti si sunteti de acord cu orice decizie ar lua el, nu sa-l fortati cu disperare sa traiasca. Atmosfera de pace din jurul sau este de cel mai mare ajutor. Oferiti-i deplina libertate si dragoste. De multe ori boala a aparut pentru ca bolnavul a incercat prea mult timp sa traiasca numai pentru a satisface asteptarile altora, ignorand total propriile nevoi. Puteti, daca vreti si credeti, sa va rugati pentru el, si nu neaparat pentru a ramane in viata, ci mai ales pentru a se face voia Domului. Caci El este cel care, cu adevarat, stie ce este mai bine pentru noi. Daca, la ideea de a cere sa se faca Voia Celui de Sus, simtiti teama, (daca Voia Lui difera de a voastra?), mai bine opriti-va din rugaciune, caci inca nu sunteti familiari cu starea de credinta, inca nu ati inteles ca Voia Lui este supremul Bine la care putem ajunge. De ce? Pentru ca Voia Lui este doar Puterea Iubirii sale manifestata in Creatie.
O conditie esentiala a actului de asistenta a bolnavului este ca persoana care ingrijeste sa stie sa aiba grija de sine. Este absolut necesar sa-si pastreze o stare de spirit echilibrata, constructiva, bazata pe iubire si speranta, nu pe frica si disperare. Bolnavul poate sa aiba momente de disperare, sa planga pe umarul vostru, sa va impartaseasca suferintele lui. Daca vreti sa-l ajutati, e nevoie sa ramaneti cat puteti de senini, linistiti, rabdatori si cu iubire pentru el. Suferinta lui nu trebuie sa va doboare. Doar starea voastra de liniste si iubire ii poate oferi suportul energetic ca el sa treaca mai usor prin incercarea pe care singur si-a luat-o pentru a evolua. Cand nu sunteti in preajma lui cautati sa faceti activitati care va bucura, va fac placere. Faceti orice considerati ca va reincarca bateriile si nu va simtiti vinovati pentru asta.
Este bine sa intelegeti ca moartea nu inseamna ca am pierdut vreo batalie. Boala, corpul nostru nu sunt un camp de batalie unde musai trebuie sa castigam vreun razboi. Au fost doar experiente necesare pe drumul redescoperirii esentei noastre profunde, divine. In plus, dupa desprinderea de corpul fizic, viata continua, iar in multe locuri, starea de iubire, bucurie si pace, pur si simplu nu au termeni care pot fi explicati in cuvinte pamantene. Pentru cel care cunoaste cate ceva din lumea de dincolo, bucurie este pentru cel care pleaca. Daca iubesti pe cineva cu adevarat si acesta pleaca undeva unde ii este mai bine, te bucuri pentru el. Este adevarat, lipsa fizica a celui drag iti produce o suferinta. Si este normal. Dar aceasta suferinta nu te impiedica sa traiesti mai departe, si, dupa o vreme, sa te bucuri din nou de iubire, prietenie, de acest cadou minunat pe care ni l-a facut Creatorul, VIATA.”
"Da, am fi putut si altfel!
Un barbat si o femeie, tineri fiind, se intalnesc, se plac si, dupa o vreme, devin sot si sotie. Viata merge inainte, vin pe lume si cativa copii. Traiesc ca toata lumea, cu bune si rele. Timpul trece, ajung batrani.
Inainte ca unul dintre ei sa moara, intalnesc un invatator distins care le descopera rostul vietii si al iubirii si ce reprezinta ele in virtutea legilor divine. Le mai arata si ocaziile pe care le-au avut de-a lungul vietii sa descopere aceste adevaruri si cu cata usurinta le-au ignorat.
Cei doi raman inmarmuriti. Abia acum au inteles.
Batranul isi ia de mana sotia, si cu lacrimi in ochi, ii spune:
- Draga mea, aproape toata viata noi ne-am chinuit unul pe celalalt, nu ne-am iubit. Te rog, iarta-ma.
Cu chipul senin, impacat, batranul priveste la invatatorul care ii face semn sa-l urmeze. Impunea respect, dar emana si dragoste, siguranta.  Zambind in coltul ochilor,  batranul si-a mai privit o data sotia si a plecat.
Invatatorul distins, cu privire senina, ingaduitoare dar ferma, era... moartea.”
 

De vorba cu Valeriu Popa despre sanatate si viata - Ovidiu Harbada, Ed. Dharana

Editie revizuita si adaugita

 

Toate incercarile, toate greutatile, provocarile, greselile si suferintele noastre au un singur scop. Sa redescoperim cine suntem cu adevarat, esenta noastra divina si sa o manifestam in aceasta lume, prin viata noastra, cat mai deplin.

Generatii intregi de oameni si-au dus viata pe acest pamant, intr-o lume in care am fost Invatati sa traim cu frica. In prezent, pe suprafata intregii pla nete, apar tot mai multi oameni care, in urma experientelor din preajma mortii sau a unor perceptii extrasenzoriale cu care se nasc si le reveleaza noi aspecte ale flintei umane, ajung sa experimenteze direct cunoasterea esentei lor profunde, nemuritoare, divine. Astfel, ei exista in lume prin iubirea pe care o descopera in ei si in Divinitatea care i-a creat (pe ei si pe noi toti), inteleg unitatea rasei umane si renunta sa traiasca din frica, imbratisand viata, ca un dar din lubire de la Dumnezeu.

Aparitia lor este o mare sansa pentru omenire. Depinde de noi sa-i cautam, sa-i ascultam si sa le urmam exemplul. Fiecare picatura de lumina, de iubire, pe care fiinta noastra devine capabila sa o constientizeze si sa o manifestein lume, conteaza enorm. Deci reamintiti-va ca fiecare moment de bucurie, pace, de echilbru, de frumos pe care le putem exprima prin viata noastra ne innobileaza propria filinta si in acelasi timp ne face partasi la schimbarea in bine a vietii pe Terra. O noua rasa umana apare pe planeta. Cei care sunt constienti de esenta lor divina si o exprima in viata lor, tot mai deplin, care percep prin simturile lor ca noi toti suntem una, copiii aceluiasi Unic Creator.

Valeriu Popa, Indrumator al cunoasterii prin stiinta si credinta

Valeriu Popa, indrumator al cunoasterii prin stiinta si credinta - Ovidiu Harbada
Valeriu Popa: Cand ii pronuntam numele, aceasta entitate malefica vine, e prezenta. De aceea noi trebuie sa fim atenti ce facem, de la gand si privire, la gest, vorba si fapta. Gandul este cea mai puternica forta. Cu gandul gresim cel mai mult, dar putem face si mult bine.
De exemplu, vrajile: unele persoane se folosesc de entitati inferioare pentru a face rau prin ganduri altor persoane. Reusesc doar asupra acelora care nu au protectia lui Dumnezeu asupra lor. Aceste persoane fara protectie prezinta sparturi in diferite locuri ale ovalului energetic care se afla in jurul nostru si cad sub influenta acestor entitati inferioare.
Persoanele care, prin viata lor, si-au construit o aura perfecta, resping aceste influente, caci, atunci cand se abat asupra lor, acestea se lovesc de aura lor puternica si sunt respinse. Nu au nici o putere.
Legat de acest subiect, parintele Arsenie Boca spune: "Diavolul are existenta personala. Cand vorbim despre demon trebuie sa tinem seama de dreapta socoteala; sa nu vorbim prea mult despre el, dar nici sa-l ignoram, considerand ca nu exista. Este si aici o limita", (pr. Nicolae Streza, Marturii despre Parintele Arsenie).
Iar domnul doctor Pavel Chirila, in cartea sa, Intamplari din biserica si spital, relateaza o discutie avuta cu parintele Argatu: "Parintele Argatu mi-a zis odata ca, daca omul ar vedea lupta care se duce deasupra capului sau intre ingerii cei buni si ingerii cei rai, ar, adica n-ar mai manca, n-ar mai bea, nu s-ar mai inmulti, urmarind numai aceasta lupta. Desigur, fiecare decizie si act uman este rezultatul interferentei intre aceasta lupta si libertatea cu care l-a inzestrat Dumnezeu pe om inca de la Creatie".
Omraam Mikhael Aivanhov, in cartea sa, Datoria de a fi fericit, face legatura intre existenta raului si starea de disperare ce ne poate coplesi in unele situatii: "Pentru a nu cadea niciodata in disperare, trebuie sa stiti dinainte ca orice ati dori sa faceti in viata, chiar cele mai bune lucruri, va trebui sa va confruntati cu raul sub forma unor greutati si obstacole. Este periculos sa nu observi raul. (...) Cel care nesocoteste totdeauna raul nu isi ia masuri de prevedere, nu face nimic pentru a pune la punct sau a neutraliza lucrurile, si cade astfel in capcana. Naivitatea proprie se plateste mereu foarte scump, mai intai prin descurajare. Cel care traieste intr-o lume plina de iluzii, isi va pierde echilibrul la prima confruntare dificila s se va prabusi", (n. a.)
Mama: Eu, daca nu dorm dupa-amiaza, nu sunt buna de nimic.
V. P.: Dumneavoastra aveti bila lenesa, sistemul biliar este dereglat. Cei care sufera cu bila si ficatul, au tendinta de a dormi mai mult, chiar si dupa-amiaza. Un om cu afectiuni hepato-biliare e obligat sa doarma cam doua ore dupa-amiaza ca sa-si refaca fortele. De asemenea, sunt si modalitati de descarcare pentru tot felul de stresuri si energii negative acumulate in timpul zilei. Pe unii ii apuca somnul pe la 11-12 si pana nu dorm 15-20 de minute nu sunt buni de nimic. Altii dorm pe la 4-5 dupa-amiaza.
Ca sa evitam acest fenomen e necesar sa ne culcam seara pe la ora 8-9, nu mai tarziu. Un corp, cu cat este mai intoxicat, cu atat are nevoie de mai multe ore de somn pentru a se reincarca cu energia necesara vietuirii. E ca o sita infundata prin care combustibilul nu mai ajunge la motor ca sa genereze energie. Prin post, corpul se descarca de elementele toxice, devine mai curat si astfel se incarca mai usor si mai repede cu energia necesara, persoana respectiva avand nevoie doar de 5-6 ore de somn pe noapte…

 

Gandul in toiul luptei. Pacea mea las voua - Ovidiu Harbada

Adeseori, oamenii formati pe calapodul stiintei materialiste ignora misticul, caci este incomod de studiat.
Observa manifestari ale acestuia,, ceva" ce nu poate fi cuantificat cu mijloacele stiintifice actuale (inca), fara sa poata intelege cauza si fara putinta de a repeta dupa voie fenomenul. Pot doar sa remarce, daca sunt sinceri, ca exista.
Unii mistici, pe de alta parte, ajung la stari de constiinta si trairi cu mult peste capacitatea de intelegere si perceptie a marii majoritati a oamenilor.
Ei functioneaza in alt sistem de referinta fata de lumea in care traiesc. N-au cum sa fie intelesi. De aceea, daca au posibilitatea, se retrag in lume. Pe ei nu ii intereseaza stiinta oamenilor, n-au nevoie sa dovedeasca nimic.
Ei STIU
In cazuri rare, intr-un om se poate afla si misticul si cercetatorul stiintific. Sunt cei mai ciudati, caci adesea sunt respinsi si de colegii din breasla stiintifica cat si de colectivitatea religioasa careia ii apartin, neputand fi cuprinsi in tiparele sociale ale lumii in care traiesc. Dar tot ei sunt cei care, de-a lungul istoriei omenirii, prin gandirea si descoperirile lor au impulsionat dezvoltarea stiintifica, filozofica si artistica a lumii.

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie

Titluri de aceiași autori

Created in 0.3331 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.
Viziteaza site-ul LibrariaDelfin.ro pe ShopMania Ghidul tau autentic de shopping.