Clujul sub Coroana Romaniei. Rege – Cultura – Identitate - Cornel Jurju

           „Interesul pentru tema aflata in atentia acestui volum s-a cladit treptat, fiind adesea rodul unor descoperiri intamplatoare, dar de fiecare data revelatoare. In timp, vreun articol de presa, o carte sau alta aveau sa-mi aduca in atentie uneori o informatie stinghera, dar surprinzatoare, alteori o fotografie nemaivazuta, dar fermecatoare. Asemenea firave trimiteri, care cateodata pareau scapari/indiscretii ale diferitilor autori, aminteau de regele Ferdinand, de regina Maria, de regele Carol al II-lea, de regele Mihai, care, candva, parca in vremuri imemoriale, trecusera prin Universitatea, prin bisericile sau pe strazile Clujului. In ansamblu, tema continua sa ramana adancita in nebuloasa, dar aceste farame de regalitate romaneasca din trecutul interbelic al Clujului imi incercau tot mai mult resursele de curiozitate si, de ce nu, chiar de fascinatie.
            Depasind aceste prelungi tatonari incipiente, in 2017 am initiat si am participat la un proiect care dorea sa inchege o prima imagine sistematica a vizitelor regale in Clujul dintre razboaie, cu extensie catre revenirile familiei regale in oras, dupa anul 1989. Sprijinita de profesorul Valentin Orga, director al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj, intentia a capatat forma unei expozitii documentare, intitulata „Casa Regala a Romaniei in viata Clujului”. Conceptul expozitiei, destul de ampla activitate de documentare, inspirata prelucrare grafica au fost consecinta efortului comun a catorva persoane, deosebiti prieteni si colegi atasati civismului curat, dar mai ales traditiilor si valorilor regalitatii romanesti: Carmen Vacar, Leonard Viziteu, Sebastian Baciu, Calin Rosu, Costi Ghitulica, Radu Copacean, Beatrice Banto, Aurora Tarta. Organizational si institutional, acest tip de demers documentar, la limita si istoriografic, a fost asumat de catre doua O. N. G.-uri locale (Clubul Monarhistilor Clujeni si Alianta Nationala pentru Restaurarea Monarhiei Cluj), respectiv de catre Biblioteca Universitara si Muzeul Universitatii Babes-Bolyai, prin implicarea istoricului Ana-Maria Stan. Ingloband cateva sute de fotografii, documente si extrase de presa, expozitia „Casa Regala a Romaniei in viata Clujului” era vernisata in noiembrie 2017, in Biblioteca Centrala Universitara, fiind expusa atentiei publicului pana in februarie 2018.
            Experienta proiectului expozitional, mai ales prin latura sa documentara, m-a apropiat suplimentar de problematica intrarilor regale in Cluj, ajutandu-ma sa-i inteleg mai bine dimensiunea/relevanta, dar si lipsurile din perspectiva antecedentelor istoriografice. Imi dadeam seama, fapt reconfirmat de lecturile ulterioare, ca lucrarile si referirile dedicate istoriei locale preferasera, adesea cu buna stiinta, marginalizarea sau completa ignorare a temei. Publicistica deceniilor comuniste, grav malformata de cenzura si de conditionari ideologice autoasumate, a ales tacerea, gasind diverse formule, unele situate la marginea ridicolului, prin care factorul monarhic sa fie decupat din istoria orasului. De exemplu, Universitatea romaneasca din Cluj fusese infiintata in 1919 prin Decret-regal, iar profesorilor maghiari le fusese cerut un juramant de loialitate fata de regele Romaniei. Brevetand retete substitutive care falsificau realitatea, cu scopul precis al escamotarii rolului si autoritatii regale, textul istoriografic comunist transforma Decretul-regal in Decret-lege (lipsea doar semnatura primului tovaras-secretar al P. C. R.), iar juramantul prestat regelui Ferdinand era expediat in formula unui juramant fata de legile tarii. Gratiata din carcera cenzurii, istoriografia ultimelor decenii, parca mai putin interesata de istoria interbelicului local, a mentinut speta vizitelor regale in Cluj in zona interesului minor, predispus cel mult catre introspectii ocazionale, superficiale si nesistematice.” - extras din volum