Cinci luni in Tara Somalilor - Nicolae D. Ghika

Daca Nilul fusese explorat in anul 1849 (Valea Nilului
Alb) si in 1853 (Valea Nilului Albastru), dupa care a
venit si randul fluviului Congo, partea rasariteana a con‑
tinetului african nu fusese explorata decat sporadic, pana in
anul 1895, cand a fost organizata expeditia de magistratul si
demnitarul Dimitrie Ghika, impreuna cu fiul sau – Nicolae, in
Somalia. O parte din curajosii exploratori dinaintea acestor
romani au pus bazele cunoasterii stiintifice a florei si faunei
coastei rasaritene a Africii. Unii din ei au platit cu pretul vietii
incursiunea in zonele tropicale africane, cu amenintari la tot
pasul, fie din partea factorilor naturali, fie din partea triburi‑
lor razboinice.
Prin colectarea a peste 200 pasari si mamifere, a 55 specii
de plante, dar si prin informatiile meteorologice (inregistra‑
rea temperaturii aerului, a presiunii atmosferice, a directiei si
vitezei curentilor de aer), prin datele geografice si etnografice,
prima expeditie romaneasca in Africa Orientala s‑a inscris
cu importante contributii stiintifice, recunoscute de cei mai
autorizati specialisti din lume (pe domenii) si de Institutul
Cartographic de la Gotha – Germania. Si astazi se pastreaza in
Somalia numele Muntilor Carol I, Regina Elisabeta, Fluviul
Principele Ferdinand, Grota Principesa Maria, Culmea
Lahovary, Vadul Ghika.
Doua carti au fost publicate despre expeditia romaneasca
in Somalia. Una in anul 1897, intitulata O espeditie romana in
Africa/1897, semnata de Dimitrie Ghika (Comanesti), la numai
un an de la incheierea misiunii asumata de cei doi exploratori. 
6
Cartea a fost dedicata Regelui Carol I si cuprinde 176 de pa‑
gini cu 30 de fotografii A/N.
A doua carte a fost tiparita in limba franceza, la Geneva
– Tipografia W. Kündig & fiul, la doi ani dupa expeditie
si este semnata de Nicolae D. Ghika. Aceasta se intituleaza
Cinq Mois Au Pays Des Somalis, are 223 pagini, impartite in
12 capitole. Primele 10 capitole au caracterul unui jurnal
cronologic, cu descrierea calatoriei inceputa la Trieste, la 3
octombrie 1895, pana la 21 februarie 1896 – data revenirii la
Berbera, din care incepuse expeditia propriu‑zisa, cu cinci
luni in urma. Daca in capitolele I–X gasim consemnari zil‑
nice ale „aventurilor” de‑a lungul traseului caravanei, capi‑
tolul XI este dedicat cunoasterii originii si evolutiei popo‑
rului somal, a obiceiurilor de imbracaminte si de hrana, de
diviziune a muncii in familii si in triburi, iar ultimul capi‑
tol (XII) este dedicat unei valoroase descrieri a raspandirii
speciilor de mamifere intalnite, recunoscute dupa urme sau
cunoscute dupa informatiile localnicilor si ghizilor somali.
In cazul colectarilor se mentioneaza numarul de indivizi din
fiecare specie.
Astazi avem bucuria ca aceasta a doua carte sa ne fie ofe‑
rita, tradusa in limba romana, prin laudabilul efort si buna‑
vointa Doamnei ing. Dorina Rogobete – cercetator stiintific
principal la Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei
Romane.
Versiunea romaneasca are titlul Cinci luni in Tara Somalilor
si cuprinde 186 pagini, cu structura pe capitole neschimbata
fata de impartirea textului din editia originala.
Stilul captivant de redare a calatoriei cu vaporul de la Trieste
la Aden si Berbera, cu exprimarea sentimentelor traite prin
departarea navei de lumea civilizata pentru 5 luni, „incet‑incet,
ma las purtat de placerea domoala de a‑mi vedea viata derulandu‑se
inaintea ochilor, fara a avea nimic de facut pentru a o schimba, sim‑
pla miscare a peisajului aducandu‑mi, prin ea insasi, emotiile as‑
teptate...” poarta cititorul in excursia autorului, care cunoaste
pe vas o serie de ofiteri si functionari englezi in drumul lor
de intoarcere spre India, dupa petrecerea vacantei „acasa”. 
7
Chiar la sosirea in Berbera, autorul este frapat de „Camilele
si somalii (care, n. n.) alcatuiesc un contrast amuzant: pe cat sunt
oamenii de iuti, zgomotosi, certareti, nerabdatori, colerici, pe atat
insotitoarele lor, camilele, sunt lente, metodice, placide. Aceste brave
camile au intotdeauna aerul ca vor sa rezolve o anumita problema
grava (probabil a digestiei lor indelungate), dar asta nu le impiedica
sa faca o treaba utila si in foarte buna intelegere cu navalnicii lor
proprietari”.
Descrierea peisajelor, a organizarii expeditiei si punerea
ei „in miscare” (un sir interminabil de camile, cai, magari,
catari, capre, oi si oameni de escorta), fiind vorba de 53 oa‑
meni si cateva calauze cu 72 de camile, 4 cai somali „foarte
urati, dar rezistenti”, doi magari absinieni, trei magari destinati
momirii leilor si o turma de capre si oi, pentru zilele in care
vanatul nu va fi suficient pentru hranirea oamenilor este de
fapt o informatie deosebit de utila pentru cei care viseaza la
o deplasare in locuri indepartate, putin populate si deseori
cu condtii climatice extreme, chiar intr‑un interval de numai
24 de ore, de la zi la noapte. Medicamentele contra starilor
febrile, a deranjamentelor stomacale sau contra indigestiilor,
nelipsita chinina contra malariei, dar si cadourile de oferit
localnicilor din asezarile pe care le vor vizita expeditiona‑
rii, pentru a nu mai vorbi de rezervele de orez si conserve,
intregesc imaginea complexitatii unei asemenea expeditii.
Toate echipamentele, armele, imbracamintea, hrana, medi‑
camentele fusesera transferate de Dimitrie si Nicolae Ghika,
din Anglia la Trieste, pentru nava „Imperatrix” al companiei
austriece „Lloyd”.
Fiecare capitol este presarat cu atractive relatari despre ca‑
ravana in ansamblul ei, despre peisajele traversate, despre ris‑
curile si temerile ratacirii mai ales in zonele impadurite, dar
si cu reale momente de panica in fata vreunui rinocer ranit, a
unui leu sau a unui elefant.
Cartea se citeste „pe nerasuflate”, cu sentimentul unei
aventuroase calatorii prin locurile strabatute de Dimitrie si
Nicolae D. Ghika, un merit aparte in captivarea cititorului
avandu‑l si Doamna ing. Dorina Rogobete, prin gasirea celor 
8
mai potrivite expresii in redarea fidela a ideilor autorului. O
felicit si ii multumesc.
17 februarie 2015 – Bucuresti
Dr. Dumitru MURARIU
Membru corespondent al Academiei Romane,
Presedinte de onoare al Asociatiei Cultural‑Stiintifice
„Dimitrie Ghika‑Comanesti”

RECENZII