Cimitirul din Praga - Umberto Eco

Traducere din limba italiana de Stefania Mincu

Cimitirul din Praga spune povestea lui Simonini, un personaj misterios, cu lacune de memorie si dubla personalitate. Nu se stie exact cu ce anume se ocupa – cel mai probabil, cu falsificarea de scrisori si acte oficiale, din moment ce guvernantii, politia si serviciile secrete din multe tari sint interesate de munca lui si vor sa-l angajeze. In documentele sale revine obsesiv celebrul cimitir evreiesc din Praga, cu lespezile suprapuse si cu ceasul ale carui limbi se invirt in sens contrar celui obisnuit. Intre conspiratii si revolte, Umberto Eco arata cum se deseneaza incet-incet noua tabla de sah pe Vechiul Continent in a doua jumatate a secolului XX. Un roman cutremurator, despre aspecte ale unei politici trecute sub tacere, care arunca o lumina sumbra asupra viitorului.

 

„In Cimitirul din Praga, Umberto Eco imbina realitatea istorica si inventia literara, precizia documentara si placerea fabulatiei, hiperstructura narativa si efectele de clarobscur, fascinind cititorul, care din Risorgimento ajunge rapid la bonapartismul francez, asista la liturghii negre sau coboara in subteranele Parisului.” (La Stampa) 

„Un roman despre putere, despre instrumentele ei oficiale si partile ei intunecate, despre punctele ei nevralgice (guvernele, Biserica, lojile masonice) si organele ei executive (armatele, administratia, partidele). Un roman istoric care ne dezvaluie cum se fabrica si cum functioneaza Istoria.” (L’Unità)

„Erudit, pasionant, romanul lui Umberto Eco ne arunca in virtejul ametitor al istoriei moderne, aratindu-ne cum poate fi pus in practica un proiect de exterminare.” (La Repubblica)

Umberto Eco (1932-2016) a urmat cursurile Universitatii din Torino, luindu-si licenta in estetica. In anii ’60 a fost unul dintre exponentii de frunte ai avangardei culturale italiene, numarindu-se printre fondatorii revistelor Marcatré si Quindici. A fost profesor de semiotica la Universitatea din Bologna. A primit numeroase premii si distinctii culturale, inclusiv Legiunea de Onoare (1993). A predat la cele mai faimoase universitati din lume, fiind Doctor Honoris Causa a peste patruzeci dintre ele. Din opera sa, Editura Polirom a publicat, printre altele, volumele In ce cred cei care nu cred (in colaborare cu Carlo Maria Martini, 2001, 2011, 2016), In cautarea limbii perfecte (2002), Numele trandafirului (2004, 2010, 2011, 2013, 2014), Misterioasa flacara a reginei Loana (2004), Pendulul lui Foucault (2005, 2013, 2018), Trei povestiri (in colaborare cu Eugenio Carmi, 2005), Cum se face o teza de licenta (2006, 2014), Baudolino (2007, 2014), Limitele interpretarii (2007, 2016), A spune cam acelasi lucru. Experiente de traducere (2008), Insula din ziua de ieri (2009), De la arbore spre labirint. Studii istorice despre semn si interpretare (2009), Kant si ornitorincul (ed. a II-a, 2010), Numarul zero (2015).