Ceata asta fara noima - Enrique Vila-Matas

„Nemaipomenit de original, deopotriva lucid si ludic.”
The Guardian
„Un scriitor care nu are rival in peisajul contemporan al romanului spaniol.”
Roberto Bolano
„Enrique Vila-Matas este unul dintre cei mai importanti scriitori ai lumii.”
Andrea Bajani

Dintr-o vila darapanata ce se inalta pe o faleza de la iesirea din Cadaques, la granita dintre Catalonia si Franta, Simon Schneider lucreaza pentru un autor de succes care isi spune Gran Bros si care, de peste douazeci de ani, traieste ascuns de ochii lumii la New York. Simon este un furnizor de citate pentru alti scriitori, printre care se numara, fara ca el s-o stie, si Thomas Pynchon.
In incercarea de a-si reaminti o fraza care il obsedeaza, Simon lasa in urma casa parinteasca si porneste intr-o lunga calatorie pe jos, spre Barcelona, unde urmeaza sa se intalneasca in persoana cu misteriosul sau client, cu care a comunicat doar prin intermediul e-mailului. 
Perspectiva intalnirii cu „scriitorul instrainat“, cum il numeste pe Gran Bros, ii prilejuieste un lung sir de consideratii asupra propriei vieti insingurate, asupra relatiei cu familia, dar mai cu seama asupra literaturii, al carei slujitor din umbra se considera. Invidios pe succesul repurtat de acesta in Statele Unite, despre care Simon este convins ca i se datoreaza in mare masura, va fi descumpanit sa afle ca Bros si-a propus sa scrie un roman de nonfictiune pentru care va recurge in continuare la serviciile sale, dar de data aceasta materialul furnizat de sfatuitorul sau nu-l vor constitui citatele din opere celebre, ci propria sa existenta, pe care Bros o dispretuieste fatis.

Unul dintre cei mai prolifici, mai originali si mai apreciati scriitori spanioli contemporani, Enrique Vila-Matas s-a nascut la Barcelona in 1948. A studiat dreptul si jurnalismul, iar in 1968 a devenit redactor la revista de cinema Fotogramas. In 1970 a regizat doua scurtmetraje, Todos los jovenes tristes si Fin de verano. Debuteaza ca romancier in 1973, cu romanul Mujer en el espejo contemplando el paisaje, publicat in timp ce isi satisfacea stagiul militar in nordul Africii.
Revenit la Barcelona, a colaborat cu revistele Bocaccio si Destino din postura de critic de film. Incepand din 1974 a locuit timp de doi ani la Paris, intr-o mansarda inchiriata de la Marguerite Duras, unde a scris al doilea roman al sau, La asesina ilustrada. Insa recunoasterea internationala a venit odata cu publicarea, in 1985, a cartii sale Historia abreviada de la literatura portátil, in care impleteste pentru prima oara consideratiile metaliterare si ingeniozitatea epica ce vor deveni marca sa personala.
Romanele, eseurile si nuvelistica sa au fost traduse in peste treizeci de limbi, opera sa fiind distinsa de-a lungul anilor cu nenumarate premii internationale prestigioase, printre care Premiul Ciudad de Barcelona, Prix du Meilleur Livre Etranger, Premiul National al Criticilor din Spania si Premiul Academiei Regale Spaniole, Premio Formentor de las Letras, Prix Medicis Etranger, Premiul FIL de Literatura en Lenguas Romances decernat in cadrul Targului International de Carte de la Guadalajara.
Este Cavaler al Legiunii de Onoare Franceze.

RECENZII