Ce este mai presus de orice? Lumea cercetatorilor intre iubirea de patrie si spiritul universalist al stiintei in timpul Primului Razboi Mondial - Mircea Flonta, Catalin Vasilescu

„Oamenii de stiinta sunt priviti de publicul larg drept elita natiunii. Cu cat prestigiul lor este mai mare, cu atat va fi mai accentuata tentatia de a‑i infatisa ca reprezentanti ai ei. Se instaleaza astfel o tensiune intre tendinta de a le atribui marilor cercetatori rolul de purtatori ai prestigiului national si semnificatia universala a rezultatelor muncii lor.  In vremuri pasnice, ceea ce ii deosebeste pe cercetatorii din comunitati diferite nu va atrage prea mult atentia. Cu totul altfel stau lucrurile atunci cand adversitatile dintre statele nationale degenereaza in conflicte si confruntari armate. O asemenea confruntare, fara precedent ca amploare, pierderi, sacrificii si suferinte, a fost Primul Razboi Mondial. Cei mai reprezentativi oameni de stiinta nu mai puteau acum sa evite un raspuns lipsit de echivoc la intrebarea: ce este pentru ei mai presus de orice – cauza patriei, care ii opunea colegilor din tarile vrajmase, sau, dimpotriva, cauza cercetarii stiintifice, situata deasupra lucrurilor ce pot desparti comunitatile omenesti?“ — MIRCEA FLONTA, CATALIN VASILESCU

MIRCEA FLONTA (n. 1932) este unul dintre profesorii de marca din domeniul filozofiei la Universitatea Bucuresti. In prezent este profesor emerit la Facultatea de Filozofie si membru corespondent al Academiei Romane. Activitatea sa didactica – intinsa pe o perioada de peste 60 de ani – s-a centrat pe epistemologia clasica si analitica, teoria cunoasterii stiintifice, filozofia limbajului, gandirea lui Immanuel Kant si a lui Ludwig Wittgenstein. A tradus, in colaborare, numeroase texte fundamentale ale filozofiei din operele autorilor clasici precum David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper si Ludwig Wittgenstein. A publicat, de asemenea, in tara si strainatate, numeroase studii si articole.

Carti: Adevaruri necesare? Studiu monografic asupra analiticitatii (Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1975); Perspectiva filosofica si ratiune stiintifica: Presupozitii filosofice in stiinta exacta (Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1985); Cognitio: Introducere critica in problema cunoasterii (ALL, 1994); Imagini ale stiintei (Editura Academiei Romane, 1994); Cum recunoastem Pasarea Minervei: Reflectii asupra perceptiei filosofiei in cultura romaneasca (Fundatia Culturala Romana, 1998); Ganditorul singuratic: Critica si practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2008); Kant in lumea lui si in cea de azi: Zece studii kantiene (Polirom, 2005); Darwin si dupa Darwin: Studii de filozofie a biologiei (Humanitas, 2010); 20 de intrebari si raspunsuri despre Immanuel Kant (Humanitas, 2012).

Editii si volume coordonate: Teorie si experiment (in colaborare, Ed. Politica, 1971); Epistemologia si analiza logica a limbajului stiintei (Ed. Politica, 1975); Teoria cunoasterii stiintifice (in colaborare, Editura Academiei, 1982); Descartes–Leibniz: Ascensiunea si posteritatea rationalismului clasic (Editura Universal Dalsi, 1998); Teoria cunoasterii: Teme – texte – literatura (in colaborare, Editura Universitatii Bucuresti, 1999, editia a II-a 2005); Filozoful rege: Filozofie, morala si viata publica (Humanitas, 1992); Filosofia practica a lui Kant (in colaborare, Polirom, 2000); Ludwig Wittgenstein in filosofia secolului XX (in colaborare, Polirom, 2002); Introducere in teoria cunoasterii stiintifice (in colaborare, Editura Universitatii din Bucuresti, 2004); Religia si societatea civila (in colaborare, Paralela 45, 2005); Darwin si gandirea evolutionista (in colaborare, Editura Pelican, 2011); Metafizica si stiinta: Volum omagial Ilie Parvu (in colaborare, Editura Universitatii Bucuresti, 2012); Filozofia stiintelor umane: In memoriam Mihail-Radu Solcan (in colaborare, Editura Universitatii din Bucuresti, 2015).

RECENZII