Cazacii. Doi husari Editie de buzunar - Lev Tolstoi

Traducere din limba rusa si note de Leonte Ivanov si Marina Vraciu

In Cazacii, inspirat din tineretea sa furtunoasa, Tolstoi spune povestea lui Olenin, un tanar nobil idealist care, satul de superficialitatea elitei mondene a Moscovei, incearca sa gaseasca un sens vietii inrolandu-se in armata in timpul razboiului din 1817-1864. Trimis intr-un sat din Caucaz, ajunge sa se bucure de autenticitatea traiului satenilor „simpli”, cunoaste iubirea in care nu credea pana atunci si devine si el in cele din urma „cazac”. In Doi husari, doua generatii traverseaza secolul al XIX-lea. Prima este intruchipata de Turbin, un ofiter nobil care ajunge intr-un targ de provincie, unde o seduce pe o frumoasa vaduva, petrece o noapte de dezmat si salveaza un tanar de la dezonoare restituindu-i banii castigati la joc. Douazeci de ani mai tarziu, in oras ajunge un alt ofiter, fiul lui Turbin. Dar lucrurile s-au schimbat, noua generatie este cu totul altfel, iar onoarea si generozitatea nu mai inseamna nimic…

Lev Nikolaevici Tolstoi (1828-1910) este autorul unei opere in care individualul si nationalul capata dimensiuni universale. Incepand cu trilogia autobiografica scrisa in perioada 1852-1857 si alcatuita din romanele Copilaria, Adolescenta si Tineretea, sondarea „fluiditatii” universului interior si a temeiurilor morale ale omului a devenit principala tema a operelor sale. In nuvela Cazacii, eroul, un tanar aristocrat, redescopera bucuria comunicarii cu natura, viata fireasca si integra a omului simplu. Capodopera Razboi si pace zugraveste viata intregii societati ruse in perioada razboaielor napoleoniene; evenimentele istorice si interesele personale, caile de autodefinire a personalitatii si spontaneitatea vietii populare sunt prezentate drept componente echivalente ale existentei natural-istorice. La sfarsitul anilor 1870, scriitorul a trecut printr-o criza spirituala amplificata ulterior de ideea desavarsirii morale si a „simplificarii” (care a dat nastere doctrinei si miscarii „tolstoismului”) si a intreprins in operele sale o critica din ce in ce mai accentuata a institutiilor birocratice, a statului, a Bisericii (in 1901 a fost excomunicat din Biserica Ortodoxa Rusa), a civilizatiei si culturii, a intregului mod de viata specific „claselor cultivate”, ilustrata in romanul Invierea, nuvela Sonata Kreutzer sau dramele Puterea intunericului si Cadavrul viu. De asemenea, interesul sau s-a indreptat spre temele mortii, pacatului, caintei si renasterii morale, precum in nuvelele Moartea lui Ivan Ilici, Parintele Serghi, Hagi Murad. La Editura Polirom au aparut: Anna Karenina, Razboi si pace, Invierea, Sonata Kreutzer si alte povestiri, Povestiri din Sevastopol, Copilaria, Adolescenta. Tineretea.

RECENZII