Catherine-Paris - Martha Bibescu

Catherine-Paris e o printesa adevarata. Stie doar din povestile bunicii ca tara ei se afla undeva departe, unde se vorbeste alta limba si unde sint tinuturi mlastinoase pe malul unui riu numit Prut, si ca stramosii ei sint nobili, iar rudele ei, capete incoronate. Catherine e o printesa adevarata care locuieste in orasul caruia ii poarta numele, pe o straduta de linga Matignon, cu bunica, bucatareasa si camerista. E o fetita cuminte, care ia lectii de latina si se plimba ore intregi prin Tuileries. Nimic mai strain de zvonul palatelor, de desavirsita eticheta a saloanelor si de obligatiile rangului nobiliar. Viata aceasta tihnita si limpede se intrerupe neasteptat: dintr-un automobil stralucitor coboara un print adevarat…
 
„Era, precum toti din familia Lahovary, o adevarata enciclopedie. Foarte inteligenta, avea o memorie prodigioasa, careia nu-i scapa nimic. Linga ea, aveam impresia ca stau de vorba cu cineva mult mai in virsta decit mine. Nu era nimic naiv la aceasta copila cu ochi patrunzatori si cu spiritul mereu la pinda.” (Regina Maria a Romaniei)
 
„Printesa, sinteti nu numai o minunata scriitoare, ci si un sculptor al vorbelor, o cunoscatoare a muzicii, un izvor al simturilor...” (Marcel Proust, intr-o scrisoare catre Martha Bibescu)

Martha Bibescu (1886-1973) este una dintre cele mai importante figuri ale perioadei interbelice romanesti. Fiica lui Jean Lahovary si a printesei Ema Mavrocordat, casatorita la 17 ani cu varul ei, George Valentin Bibescu, tinara aristocrata colinda lumea, ii scrie lungi scrisori amicale printului mostenitor al Germaniei, se indragosteste pe rind de diplomati si scriitori, straluceste, cu spirit si gratie, in saloanele pariziene. Primul sau roman, Les huit Paradis (1903), un jurnal de calatorie in Persia, primeste premiul Academiei Franceze si laudele lui Maurice Barrès. Isvor, le pays des saules (1923) este romanul tarii natale, iar Catherine-Paris (1927), proza cu foarte puternice note autobiografice, e povestea nostalgica a mult visatei „Internationale a principilor”, al carei sfirsit Martha Bibescu va trai sa il vada, dupa 1945, cind va parasi pentru totdeauna palatul de la Mogosoaia si tara. Stabilita, dupa citiva ani de peregrinari, la Paris, nobila exilata va mai scrie La Vie d’une amitié, corespondenta cu abatele Mugnier, cel mai fidel prieten, si La Nymphe Europe, prim volum dintr-un proiectat ciclu autobiografic.