Casatoria, perspectiva ortodoxa - John Meyendorff

    CUPRINS:

Prefata • Introducere • 1. Iudaismul si Noul Testament • 2. Biserica primara si dreptul roman • 3. Casatoria ca Taina • 4. Casatorie si Euharistie • 5. Incununarea ca randuiala separata • 6. Randuiala actuala a Logodnei • 7. Randuiala actuala a Cununiei • 8. Casatoriile succesive • 9. Conditii pentru casatorie • 10. Casatoriile «mixte» • 11. Divortul • 12. Familie si planificare familiala • 13. Avortul • 14. Clerul casatorit • 15. Casatorie, celibat si viata monahala • 16. Un cuvant de incheiere

ANEXE: I. Noul Testament • II. Traditia Bisericii • III. Dreptul canonic • IV. Traditia liturgica • V. Randuiala actuala a Logodnei si a Cununiei 

 

    “CAPITOLUL 12. FAMILIE SI PLANIFICARE FAMILIALA

 

    Iisus insusi, in ajunul mortii Sale, in ceasul solemn cand a stat alaturi de ucenicii Sai la ultima lor Cina, a amintit despre nasterea de prunci: „Femeia, cand e sa nasca, se intristeaza, fiindca a sosit ceasul ei; dar dupa ce a nascut copilul, nu-si mai aduce aminte de durere, pentru bucuria ca s-a nascut om in lume" (Ioan 16, 21). Si toti parintii stiu ca „angoasa", deplin uitata atunci cand vine copilul, nu este reprezentata doar de durerea fizica a mamei, ci de toate anxietatile umane, de grijile financiare, resimtite adesea de toti barbatii si femeile inainte de a avea copii. Toate acestea dispar odata cu noua creatura, lipsita de ajutor si intru totul „a ta", care apare in familie si care are o nevoie disperata de iubire si de grija.

    Apoi, mai este si atitudinea lui Iisus in privinta copiilor: „chemand la Sine un prunc, l-a pus in mijlocul lor, si a zis: «Adevarat zic voua: daca nu va veti intoarce si nu veti fi precum pruncii, nu veti intra in imparatia cerurilor»" (Matei 18, 2). Va intelege oare o persoana care se fereste in mod deliberat sa aiba copii sensul deplin al acestui avertisment al Domnului — poate una dintre cele mai importante descoperiri din intreaga Evanghelie?

    De fapt, nasterea de prunci si cresterea copiilor sunt, intr-adevar, o mare bucurie si binecuvantare de la Dumnezeu. Nu poate exista vreo casatorie crestina fara o dorinta imediata si nerabdatoare a ambilor parinti de a primi si de a avea aceasta bucurie comuna. O casnicie in care copiii sunt nedoriti se bazeaza pe o forma viciata, egoista si trupeasca a iubirii. Dand viata altora, omul imita actul creator al lui Dumnezeu si, daca refuza sa faca aceasta, nu numai ca-si respinge Ziditorul, dar isi distorsioneaza propria umanitate; caci nu exista umanitate in absenta „chipului si asemanarii lui Dumnezeu", adica, fara o dorinta constienta, sau inconstienta, de a fi un imitator al Parintelui de viata-facator al tuturor."