Calindar de noapte - Calin-Andrei Mihailescu

\"Pe fata

 

... somn, natura moarta cu natura. O treime din viata dormim. Sfinta bucata! Si apoi, mai tot timpul cind nu sintem treji, dormim inconstient. Si nu stim sa vorbim despre somn, si somnul nu intra in calendare. Dar pina cind ignorarea asta ce, izolindu-l, il nedreptateste pe el de somn? Pina acum.

Calindarul de noapte apare ca sa umple aceasta lacuna - caci orisicit de diferiti am fi, trebuie sa fim de acord - nu? - cind incercam sa aruncam o raza in noptile noastre adinci si in somnul lor. Sa fim, deci, ca mosii si stramosii nostri, sa fim contra-exemple!

Noi, romanii, sintem dati naibii, dar sensibili la agheasma. De aceea, nu am convertit pe nimeni. Dar acum, ca ne-am mutat la marginea Neuropei, ar fi bine sa ne cunoastem resursele noastre subterane inca neexploatate, ca sa ne occidentalizam cu totul, incepind din strafunduri, nu ca bicisnicii. Petrolul s-a dus la rasarit, placenta, la vest, impreuna cu multi care s-au hranit dintr-insa pe cind nici virgini nu erau inca, iar sperantele ni s-au dus pe apa simbetei, unde or fi facind plaja intr-un week-end negru. Somnul insa ne este o resursa inca neatinsa, care acum poate fi nationalizata, ca sa fie privatizata mai apoi (sa fim intelesi - nu visul, ci somnul, care e leaganul si opusul lui).

De aceea apare Calindarul de noapte. Si de altele, de pilda, ca sa nu ne mai scuzam activ ca sintem lenesi ziua; caci somnul, adica diferenta intre intuneric si tare, e atuncea cind nu mai e loc de lene. Cum noaptea e mai mult decit somnul, Calindarul va stimuleaza sa va treziti in puterea sus-numitei, sau deindata ce i-a trecut puterea, pentru a va nota visele, bune sau rele, si intimplarile care v-au cutreierat pe intuneric. Aceste notite, fir-ar individuale! In loc sa treceti prin neplacerea de a le comunica verbal celorlalti (curata violenta!) sau de a le transmite prin varii scrieri, cum ar fi in jurnale ori corespondenta (ce obscenitate!), daca le stringeti la loc uscat, intunecos si rece, le puteti transmite indirect familiei si prietenilor, intarind astfel legaturi care, in somn, de regula, se dezleaga si pot produce dezbinari de instrainare in timpul zilei. Aceste noptite pot fi mai tirziu negociate precum cartile de Pokémon, interpretate de psihiatri, recompensate de serviciile de securitate, ori - lasate in pod - descoperite de nepoti sau de hoti de vise. 

In plus, la inceputul fiecarei luni, Calindarul sugereaza elementele unui meniu ce isi trage fiinta din relatia ancestral-absurda dintre romani si hrana. Fie papizza in somn (si cina a mai faina) evenimentul in jurul caruia ne impacam toti cu toti, ca in viata de zi cu zi.\"

 

Calin-Andrei Mihailescu s-a nascut in 1956 la Bucuresti. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti (sectia romana/spaniola) in 1981, iar diploma de masterat si-a luat-o in 1989. In 1992 obtine Doctoratul in literatura comparata la Universitatea din Toronto. 

A ocupat diverse functii universitare in Canada si in alte tari occidentale. In prezent este Associate Professor (spaniola, literatura comparata si teorie critica) la University of Western Ontario (London, Canada). Din 1997 este editor al revistei Asociatiei Internationale de Literatura Comparata: Literary research/Recherche littéraire. In 1994 a obtinut Premiul pentru literatura \"John Charles Polanyi\", decernat de Guvernul Provinciei Ontario. 

In ce priveste cartile lui Calin Mihailescu, acestea abordeaza autori reprezentativi pentru secolele 16–17 sau pentru epoca moderna, literati, filosofi si teologi. Iata citeva titluri: Ars rhetorica (Carleton University, 1996), Fiction Updated. Theories of Fictionality in Contemporary Criticism (University of Toronto Press, 1996/1997), J. L. Borges. This Craft of Verse (Harvard University Press, 2000). Pe linga acestea, a publicat numeroase articole, eseuri si recenzii in limbile engleza, franceza, romana si spaniola, in reviste academice si literare occidentale (Style, Canadian Review of Comparative Literature, Semiotica, Literary Research/Recherche littéraire, Exquisite Corpse, Texte, Surfaces, The Comparatist) si romanesti (Agora, Amfiteatru, Cahiers roumains d'études littéraires/Euresis, Contrapunct, Curentul, Cuvintul, Dialog, Dilema, Revista de istorie si teorie literara, Romania literara, Viata romaneasca, Vineri etc.) 

Problemele intelectuale care l-au preocupat sint cele legate de ironie, literatura si teologie mistica, utopie/distopie, istoria gindirii politice, filosofia fictiunii, fundamentele metafizice ale retoricii, estetica, teoria filmului, istoria religiilor, dependenta, exil, mit, umor, tragedie etc. 

A desfasurat o activitate radiofonica intensa intre 1986 si 1990, apoi sporadica la BBC, Radio Europa Libera, CBC etc.