Bucuria de a nu fi perfecta. Memorii. București/Tel Aviv 1941–2015 - Riri Sylvia Manor

O viata implinita, rememorata intr-o carte sincera, tonica, inspiratoare
Il chema ca pe tara – Israel. M-a invitat la dans si nu a mai dansat cu altcineva. Nu mai intalnisem nici la dansatorii profesionisti o astfel de daruire a corpului in dans, o astfel de senzualitate a miscarilor si a ritmului. O asemenea bucurie. Taceam si dansam. Traiam prin dans. Ne simteam unul pe celalalt. Aerul ne primea ori de cate ori picioarele paraseau pamantul. Stiam deja, nu aveam nici o indoiala, ca e numai un inceput, ca vom fi impreuna, ca ne vom continua dansul, ca vom locui impreuna, ca vom rade impreuna.
Niciodata n-am vrut sa fiu mai tanara. Ma simt tanara pe dinauntru, arat mai tanara decat sunt, ma plac si plac inca. Plac asa cum sunt, cu ridurile mele, cu ceea ce exprima fata mea – o marturie ca am trait si am plans si am ras si am iubit.
Si maine este o zi. Important este ca sunt o Scarlett de 80 de ani si spun fara teama acest lucru senzual: maine. Important este si ca in acest an, cand mi s-au intamplat atat de multe lucruri neobisnuite, mi-am dat seama ca varsta biologica nu-mi poate opri dansul sau o noua pornire la drum, sau muzica interioara, sau acea expresie stimulatoare a modestului meu eu: „Ce proasta sunt! Ce proasta am fost!" (Riri Sylvia MANOR)

Riri Sylvia Manor (n. Aberfeld, in 1935, la Bucuresti) este poeta si medic oftalmolog, laureata a numeroase premii deopotriva literare si stiintifice. Desi sufera de pe urma legilor antisemite din Romania anilor 1940‒1941, familia Aberfeld are sansa de a scapa de deportare si de alte asemenea orori. Nu va scapa insa de dictatura comunista a lui Gheorghiu-Dej. In 1960 lui Riri i se permite sa plece in Israel, unde urca treptele unei cariere impresionante in domeniul neuro-oftalmologiei, devenind profesor universitar. De asemenea, publica volume de poezie in ebraica si in romaneste.