Bezna clara - William Golding

Traducere: Iulia Gorzo

 

Bezna clara a primit James Tait Black Memorial Prize. In 1983, William Golding a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru literatura. Motivatia juriului Nobel: „pentru romanele sale care, cu perspectiva clara a artei narative realiste si cu diversitatea si universalitatea mitului, ilumineaza conditia umana in lumea de astazi“.

 

Un roman misterios si complex, Bezna clara e povestea lui Matty, un baietel care scapa ca prin minune dintr-un bombardament in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ramanand insa oribil mutilat pentru tot restul vietii. Ducand o existenta complicata, respins de oameni din cauza infatisarii sale si fara nici un sprijin, Matty traieste experiente extrasenzoriale care il conving ca menirea sa in lume e una speciala. Treptat, cei din jurul lui ajung sa-l perceapa ca pe un sfant si vor sa-l urmeze. Frecventand anticariatul lui Sim Goodchild, el le observa acolo pe cele doua surori gemene, Toni si Sophy Stanhope, a caror pornire spre violenta si rau dateaza inca din copilarie: incep prin a chinui animale, iar Sophy sfarseste prin a pune la cale rapirea si chiar uciderea absurda prin gratuitatea sa a unui baiat. Un roman despre violenta si nebunie, despre caile neasteptate prin care o fiinta parand sa fi pierdut totul reuseste sa regaseasca lumina.

 

Scriitorul britanic WILLIAM GOLDING s-a nascut pe 19 septembrie 1911 la St. Columb Minor, Cornwall. Scrie povestiri de la varsta de sapte ani. Urmeaza Grammar School din Marlborough, Wiltshire, iar in 1930 se inscrie la Oxford University (Brasenose College), unde studiaza mai intai stiintele naturii, iar din 1932, literatura engleza, luandu-si licenta in 1935. Debuteaza cu un volum de versuri (Poems) in 1934. Se angajeaza pentru scurt timp ca actor, apoi devine profesor la Bishop Wordsworth's School din Salisbury, Wiltshire. In 1940 se alatura Marinei Regale, reluandu-si in 1945 postul de profesor, pe care-l va parasi definitiv in 1961. Experienta razboiului – participa la scufundarea navei germane Bismarck si la debarcarea din Normandia – il marcheaza profund si-l impiedica sa mai vada in om o fiinta inocenta: pentru el pana si copiii poarta in suflet germenele raului. Aceasta este tema primului sau roman, Imparatul mustelor (Lord of the Flies, 1954; Humanitas Fiction, 2007, 2009, 2013), respins de douazeci si unu de editori inainte de a fi publicat de Faber&Faber si care cunoaste un succes rasunator odata cu aparitia editiei paperback in 1959. Ii urmeaza alte unsprezece romane: The Inheritors (1955), Pincher Martin (1956), Free Fall (1959), The Spire (1964), The Pyramid (1967), Zeul scorpion (The Scorpion God, 1971; Humanitas, 2004), Darkness Visible (1979), The Paper Men (1984), trilogia To the Ends of the Earth, care cuprinde romanele Initierea (Rites of Passage, 1980; Humanitas, 2003), distins cu Booker Prize, Infruntarea (Close Quarters, 1987; Humanitas, 2004) si Fire Down Below (1989). A mai publicat o piesa de teatru si doua volume de eseuri. In 1983 Golding primeste Premiul Nobel pentru literatura. Se stinge din viata pe 19 iunie 1993 in Perranarworthal, Cornwall, lasand neterminat romanul The Double Tongue, aparut in 1995.