Baba Iaga a facut un ou - Dubravka Ugresic

Traducere din limba croata si note de Octavia Nedelcu

Potrivit unui mit slav, Baba Iaga este o vrajitoare care traieste intr-o casa construita pe picioare de gaina si rapeste copii mici. In Baba Iaga a facut un ou, faimoasa scriitoare Dubravka Ugrešić transforma legenda intr-o poveste moderna despre feminitate, imbatranire, identitate si dragoste. Cu un spirit taios si o inteligenta ascutita ca bisturiul, Ugrešić impleteste povestile a patru femei care traiesc in Europa de Est: o scriitoare care ii indeplineste mamei ei ultima dorinta si calatoreste in orasul natal al acesteia din Bulgaria, o femeie foarte in varsta care se trezeste in fiecare dimineata sperand ca acea zi sa fie ultima pentru ea, o blonda cu sani imensi, functionara la un spital, care a renuntat la iubire, si o vaduva in serie, inzestrata cu un talent secret pentru scris. Prin intermediul temerilor si dorintelor femeilor, al zbaterii lor de a nu se pierde in anonimat, Dubravka Ugrešić ne ofera o superba reimaginare in cheie postmoderna a unui mit stravechi, plina de umanitate si de bucuria de a povesti.

„Amestec de fictiune, fantastic, folclor si memorii, totul relatat cu inteligenta, entuziasm si intepaturi ironice la adresa traditiilor culturale actuale, Baba Iaga a facut un ou este un tur de forta caustic care il face pe cititor sa rada pe infundate, pe deplin miscat de amaraciunea personajelor.” (The Washington Times)

„Instinctele de povestitoare ale Dubravkai Ugrešić sunt infailibile… O perspectiva ludica, ingenioasa asupra femeilor si imbatranirii.” (Kirkus Reviews)

„Naratiunile multistratificate din Baba Iaga a facut un ou se reunesc intr-o explorare a feminitatii, identitatii, mortalitatii si puterilor magice ale folclorului.” (Booklist)

Dubravka UGREŠIĆ (1949-2023) s-a nascut in Kutina, Iugoslavia. Si-a facut studiile la Universitatea din Zagreb, avand dubla specializare, in limba rusa si in literatura comparata. Vreme de douazeci de ani a lucrat la Institutul de Teoria Literaturii din cadrul aceleiasi universitati, urmandu-si, de asemenea, cariera de scriitoare. Literatura rusa de avangarda i-a starnit interesul si, in cadrul unui program editorial international, a redescoperit scriitori rusi uitati, a publicat un volum de eseuri despre proza contemporana rusa si diverse traduceri. De-a lungul anilor ’80, a publicat povestiri si romane foarte apreciate de critica literara, printre care Strabatand fluxul constiintei (1988), distins cu prestigiosul premiu NIN. Din cauza pozitiei sale critice fata de excesele nationalismului din fosta Iugoslavie, in 1991 a devenit victima unei violente campanii de presa, fiind numita „tradatoare”, „inamic public” si chiar „vrajitoare”. Hartuirile indelungate si ostracizarea din viata publica au determinat-o, in cele din urma, sa paraseasca Croatia in 1993. A continuat sa lucreze la publicatii europene si sa publice romane si volume de eseuri, printre cele mai cunoscute numarandu-se Cultura minciunilor (1995), Muzeul capitularii neconditionate (1997), Cititul interzis (2001), Ministerul durerii (2004), si a fost distinsa cu importante premii literare europene. Cartile ei au fost traduse in toata lumea, in peste douazeci de limbi.
 

RECENZII