Asa-i canta indragostitul din Sumer. Poeme de dragoste - Dumitru Ichim

Cuvant inainte: Horia Ion Groza, Maria-Daniela Panazan; Prefata: Anca Tanase
 
Criticii literari au descoperit in sonetele voiculesciene, rod al intelepciunii varstelor crepusculare, un anume ezoterism mistic. Ezoterism intalnim si la Dumitru Ichim, in prezentul volum, scris cu o jumatate de secol mai tarziu, dar la o varsta similara cu cea a lui Vasile Voiculescu. Nume, civilizatii si mituri, provenite din cultura sumeriana, azteca sau a primilor locuitori ai Americii de Nord, ca dintr-o universalitate a spiritului umanitatii si setei sale de transcendentalitate, sunt imbracate si transfigurate de profunde intelesuri crestine.
Horia Ion Groza
* * *
Poemele scrise de Dumitru Ichim amintesc de marile creatii ale literaturii universale. Este vremea ca istoria si critica literara din Romania sa descopere opera impresionanta a unui poet singular in literatura romana de azi, singular dar nu singur, fiindca Poezia pe care o reda lumii este fascinanta si nemuritoare si ea va influenta, negresit, noile orientari estetice. Temele si motivele reglioase, simbolurile si metaforele revelatorii se inchid si se deschid cititorului intr-un tumult de o frumusete coplesitoare. Cantecele Indragostitului sunt cantecele iubirii biruitoare, care „toate le sufera, toate le crede, toate le nadajduieste”, care purifica si inalta spiritul, depasind barierele poeziei de inspiratie mistica. Este Iubirea in stare de permanenta rugaciune, care poleieste divin sufletul omului si-l integreaza in absolut.
Maria-Daniela Panazan
* * *
Poezia lui Dumitru Ichim este un pelerinaj pe spirala luminii, la al carei capat ne asteapta Iubirea celui pe care mintea nu-l cuprinde, a celui care e „totul in toate” si in care, prin dragoste, vom fi si noi.
Anca Tanase
* * *
Dumitru Ichim s-a nascut la 14 august 1944, in comuna Darmanesti, jud. Bacau – Romania; fiul lui Dumitru Ichim, cantaret bisericesc, si al Elenei (nascuta Camara). A urmat Seminarul teologic de la Manastirea Neamt (1959-1964). Este licentiat al Institutului Teologic din Bucuresti (1968). Teza de licenta e sustinuta cu prof. Petru Rezus; Cursuri de doctorat in Teologie dogmatica, intre 1968 si 1970 la Bucuresti, sub indrumarea prof. Dumitru Staniloae. Studiaza la Seabury-Western Theological Seminary, Garrett Methodist Seminary, ambele din Evanston, Illinois, si la McCormik Presbiterian Seminary, Chicago, Illinois (1970-l972); continua studiile ca bursier al Consiliului Mondial al Bisericilor la Princeton Presbyterian Seminary, Princeton, New Jersey (1972-1973). Indrumator al tezei de doctorat, intitulata The Orthodox Liturgy and the World, i-a fost teologul american James McCord (1973). In 1974 se stabileste in Canada. In acelasi an este hirotonit preot al parohiei Sfintii Apostoli Petru si Pavel din Kitchener, Ontario (Canada). Casatorit cu poeta Florica Batu Ichim. Din 1978 este preot paroh la Biserica „Sfantul Ioan Botezatorul” din Kitchener, Ontario. Desfasoara o sustinuta si rodnica activitate in randurile comunitatii romanesti din Kitchener, contribuind in mod hotarator la infiintarea Centrului Cultural Romanesc si la ridicarea unei noi biserici ortodoxe romane. Incepand cu 1979, face parte din colegiul redactional al revistei Cuvantul romanesc din Hamilton (Ontario). Colaboreaza la Amfiteatru, Gazeta literara, Luceafarul, Studii teologice, Telegraful roman, Revista Scriitorilor Romani (Germania), Micromagazin, Drum, Solia (SUA), Luceafarul (Canada) etc. Editeaza revista literara Orpheus (1988), buletinul parohial Radacini si col. Vestitorul roman canadian. A introdus in literatura romana genul de poezie fixa japoneza „haiku” si „tanka”.
Volume publicate: De unde incepe omul (1970 – volumul de debut); Planeta Ichtys (1974); Vinerea Mare (1975); Sub umbra Sfinxului (in colaborare cu P. Rezus, 1975); Urmele (1977); Valea nisipului de aur (1977); Constantin Brancoveanu (1981); Melcul (1981); Vinerea Mare (1981); Agape (in colab. cu N. Novac si Florica Batu, 1982); Biserica si religie la romani (in colaborare cu H. Stamatu, 1985); Dar in silaba Luminii plangeam orfan si greier (1987); Aparitiile Maicii Domnului la Mejdugorje (1989); Fantana luminii (1993); Pasarea cu sapte aripi (1993); Poem imaginar dramatic in cinci tablouri (2003); Floarea fantanilor pierdute (2003); Psaltirea apocrifa a dreptului Iov (2012); Heshtjet e Pafejuara (Nelogoditele taceri) (2013); Le solitudine della pietra (Singuratatile pietrei) (2013); Den Vita Tiden (Timp alb) (2013); The ideogram of my Soul (Ideograma sufletului meu) (2013); Apa mortilor (2013); Gradina Reginei Izvana (2014); Half of Ring above the Ocean (Jumatate de inel deasupra oceanului) (2014); Sarpele de arama (2014); Antologia Duke vallëzuar nëpër fjalë (Valsand printre cuvinte, Antologie poetica) (2015); Psaltirea apocrifa a Dreptului Iov (editia a II-a, revizuita si adaugita, 2015); Cirese amare (2015); Cantece sumeriene (2015).