Alba Iulia. Orasul si monumentele sale in imagini de epoca - Gheorghe Fleser

Alba Iulia. Orasul si monumentele sale in imagini de epoca - Gheorghe Fleser 
Cele doua lucrari-albume istorice, Alba Iulia. O istorie urbana ilustrata si Alba Iulia. Orasul si monumentele sale in imagini de epoca, aparute initial in 2008 si 2009 (cea din urma cu o editie revazuta de autor in 2015), propuse pentru a fi reeditate, ambele, in 2018, la Editura Scoala Ardeleana din Cluj-Napoca, cu unele corecturi formale (de redactare si tiparire), nu sunt repetitive, desi trateaza aceeasi tematica, atat din punctul de vedere al explicatiilor textuale, cat si, mai ales, al ilustratiilor de epoca, pe care le pun in circuit istoric si istoriografic, in premiera conceptionala (de autor), in acest mod.
Ele au fost concepute si redactate de catre autorul lor, Gheorghe Fleser, in 2008 si 2009, pentru a se completa reciproc, astfel ca, impreuna, sa prilejuiasca cititorului o veritabila calatorie in timp (cu repere vizuale, de epoca, insemnate, dar si de cunoastere istorica propriu-zisa), inspre trecutul specific, din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea indeosebi (dar si mai vechi, cu radacini in Antichitate), al orasului Alba Iulia, atat de reprezentativ in istoria Transilvaniei si a Romaniei actuale.
Structurarea textuala a celor doua lucrari documentare difera in chip evident, cel de fata, anume Alba Iulia. Orasul si monumentele sale in imagini de epoca, dezvoltand in mod deosebit referirile la Orasul de Jos, mai putin tratate, oarecum, in lucrarea aparuta anterior (in 2008), dar si in privinta monumentelor cetatii exista deosebiri de abordare, de tratare sintetica, astfel incat nu putem vorbi de simple repetitii, ci de completari informationale, documentare si imagistice, realizate in chip ingenios, intregitor.
Dar, desi se completeaza reciproc in chip fericit, cele doua lucrari au si individualitate deplina, putand exista foarte bine si convingator si de sine statator, fiecare in parte indeplinindu-si separat, cu succes, menirea pentru care au fost concepute.
In ceea ce are propriu, distinctiv, volumul de fata, ar merita sa fie subliniat rolul evocator, exceptional de valoros, al ilustratiei de epoca, mai diversificata decat in lucrarea anterioara (unde ea abunda de asemenea si e de o calitate superioara), care ne reinvie, cinematografic, istoria scursa a orasului, atat a cetatii, cu monumentele sale, cat si cea a Orasului de Jos, cu deosebire, cum mai specificam anterior, al carui aspect din trecut nu a prea fost cunoscut atat de bine, detaliat si atat de plastic (prin intermediul unor atare imagini de epoca indeosebi), inainte de aparitia, in 2009, a lucrarii reeditate acum.
Or, imaginile de epoca, impletite cu explicatiile istorice propriu-zise, au o savoare aparte, de atmosfera reala din alta vreme, dupa care desigur tanjim cu totii (ceea ce va asigura, de buna seama, si in viitor succesul editiilor celor doua lucrari ale lui Gheorghe Fleser), mai ales in conditiile actuale, cand urmele secolelor al XIX-lea – al XX-lea (indeosebi cele ale vechilor parcuri si locuri de promenada, care au inceput sa apara din a doua jumatate a secolului al XIX-lea) sunt rebarbativ sterse de interventiile de valorificare turistica a mostenirii sale istorice (ca sa nu mai vorbim despre posibila reverberare pernicioasa, ireversibila, a acestor interventii actuale, prea energice, asupra vestigiilor mai de profunzime, corespondente unor secole si mai vechi, care ne ingrijoreaza de asemenea, cand vedem cat de mult musca ziua de azi din cea de mai ieri, fara regrete parca).
In acest context, al existentei unei presiuni destul de puternice a contemporaneitatii asupra vestigiilor trecutului, la Alba Iulia (si cu probabilitate si in alte locuri din tara), lucrarea lui Gheorghe Fleser capata o valoare istoric-documentara si mai mare, atat prin comentariile si reconstituirile sale textuale, de epoca veche, medievala si moderna, in mod special, cat, mai ales, prin deosebit de bogata si graitoarea ilustratie documentara pe care o etaleaza.
Iar imaginea de epoca ne chiar vorbeste, daca ii acordam atentie si ne plecam urechea sa o ascultam, asa cum autorul lucrarii de fata ne indeamna sa o facem, cu mare putere de convingere si in chip agreabil, delectant (inclusiv din punctul de vedere al istoriei de arta si al delectarii artistice pure – iar in acest context, fotografiile sale mai vechi, nealterate de alte interventii, ale unor detalii ale elementelor decorative baroce ale cetatii au o mare valoare documentar-istorica si de autenticitate artistica, de epoca, dar nu numai ele, desigur), cu capacitati exemplare de evocare istorica. (Gabriela Mircea)

* * *

Fiu al familiei Florian si Ludovica Fleser, GHEORGHE FLESER s-a nascut in localitatea Benic, judetul Alba, la 2 iulie 1948.
A urmat clasele primare si gimnaziale in satul natal, apoi cele liceale in cadrul Liceului „Horea, Closca si Crisan”, din Alba Iulia. In anul 1965 a sustinut examenul de admitere la Facultatea de Istorie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, ale carei cursuri le-a absolvit in anul 1971. La scurt timp dupa absolvirea facultatii, si-a inceput activitatea profesionala ca muzeograf – si, mai apoi, director – la Muzeul Mixt din Sebes – Alba.
Din anul 1975 s-a transferat la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, unde a activat in cadrul Oficiului Judetean al Patrimoniului Cultural National (incepand din 1976). In calitate de sef de sectie, a coordonat Comisia de expertiza a oficiului, menita sa identifice, sa intocmeasca evidenta si clasarea bunurilor de patrimoniu de pe raza intregului judet Alba.
Dupa desfiintarea Oficiului Judetean al Patrimoniului Cultural National, a activat, in anii 2001-2010, ca muzeograf I A, la sectia de istorie medie si istoria artei a muzeului albaiulian, preocupandu-se mai ales de achizitionarea obiectelor cu valoare artistica patrimoniala, contribuind astfel la organizarea si la imbogatirea colectiei de arta a Muzeului National al Unirii din Alba Iulia care, gratie stradaniei sale, inca din timpul functionarii Oficiului Patrimonial al Judetului Alba, dar si ulterior, s-a diversificat si inaltat valoric prin includerea unor lucrari datorate unor artisti ca M. Meuselbach, R. Brandsch, Sava Hentia, Sava Albescu, Rudolf Schweitzer-Cumpana, Traian Achim s. a., cat si prin redactarea unor studii si volume dedicate acestora, sau unor artisti ai zonei, de mult uitati, ca Ioan Costande s. a. A jucat acelasi rol si prin raportare la colectiile muzeale din domeniile arheologiei, numismaticii, etnografiei, obiectelor de cult etc.
Rezultatele cercetarilor sale s-au concretizat in studii de specialitate, unele cu valente monografice, dedicate, indeosebi, orasului si cetatii Alba Iulia. Dintre volumele de autor, sau in colaborare, pot fi amintite: Oameni si fapte din trecutul judetului Alba in memoria urmasilor (Alba Iulia, 1996, in colaborare cu Nicolae Josan si Ana Dumitran); Sava Hentia – 150 de ani de la nasterea artistului (Alba Iulia, 1998 – Catalog de expozitie); Eugen Handelsmann – Expozitie comemorativa (Alba Iulia, 1999); Repertoriul bisericilor romanesti de zid din judetul Alba (Alba Iulia, 1999); Rudolf Schweitzer-Cumpana in colectia Muzeului National al Unirii (Alba Iulia, 2000); Biserici romanesti de zid din judetul Alba (Alba Iulia, 2001); Pictori sebeseni de ieri si de azi (Alba Iulia, 2004, in colaborare cu Radu Totoianu); Biserica „Invierea Domnului” din Sebes (Alba Iulia, 2005, in colaborare cu Ioana Rustoiu); Biserici romanesti de zid din judetul Alba. Vol. I. Protopopiatul Ortodox Sebes (Alba Iulia, 2005, in colaborare cu Ioana Rustoiu si Ana Dumitran); Sava Albescu (1885-1957). 50 de ani de la moartea artistului (Alba Iulia, 2007); Alba Iulia. O istorie urbana ilustrata (Ghimbav, 2008); Un destin sub semnul Marii Uniri, viata si creatia pictorului Traian Achim (1885-1945) (Alba Iulia, 2008, in colaborare cu Gabriela Mircea); Alba Iulia. Orasul si monumentele sale in imagini de epoca (Alba Iulia, 2009); Portul Muresului la Alba Iulia (Alba Iulia, 2015); Cetatea Alba Iulia. Dezvaluiri fundamentale intr-un manuscris vienez – 1865 (Cluj-Napoca, 2017).
Dintre studiile sale, publicate in diferite reviste, remarcam indeosebi fundamentala lucrare dedicata plasticii baroce a cetatii Alba Iulia (1980), realizata in colaborare cu istoricul de arta Nicolae Sabau si aparuta in Anuarul Institutului de Istorie din Cluj. Mentionam de asemenea studiile referitoare la plastica figurativa, din piatra, a Catedralei romano-catolice din Alba Iulia (1979 si 2008), cand s-a ocupat de elementele baroce si, mai apoi, de cele romanice ale edificiului, pe cel dedicat reprezentarilor baroce ale Sfantului Ioan de Nepomuk de pe teritoriul judetului Alba (2002) si, nu in ultimul rand, colaborarile, pe diverse teme, cu Alexandru Popa (1974), Ioan Raica (1976), Mihai Blajean si Eugen Stoicovici (1983), Toma Goronea (1990-1993), Mircea Sabau-Tatar (1994), Radu Ciobanu (1998), Constantin Inel (2000), Ioana Rustoiu (2007) s. a.
Simpla insiruire a acestor titluri de lucrari stiintifice si situatii releva pasiunea si lipsa de odihna cu care si-a exercitat profesiunea, pana la pensionarea sa, in 2010, dupa aproape 4 decenii de activitate pe taramul muzeistic si istoric romanesc.
Gheorghe Fleser s-a stins din viata la 25 august 2016, lasand un imens regret in sanul familiei sale, dar si in randul celor care l-au cunoscut. (Rada Fleser)