Alba Iulia. O istorie urbana ilustrata - Gheorghe Fleser

Editie ingrijita de Cecilia-Ioana si Vasile Soare. Date despre autor de Rada Fleser. Postfata de Gabriela Mircea. Editia a II-a, revazuta si adaugita

Argument

Existenta indelungata si importanta evenimentelor desfasurate au generat o relatie evidenta intre rolul indeplinit de orasul Alba Iulia ca important centru strategic, politic si religios al Transilvaniei si valoarea arhitectural-istorica a monumentelor sale.
Grupate intr-un ansamblu bine delimitat si protejat de fortificatii care s-au suprapus in limitele aceluiasi perimetru sau pe o suprafata mai ampla – castrul roman, vechea cetate medievala, cetatea bastionara in sistem Vauban –, edificiile orasului se constituie astazi in obiective de interes turistic, chiar daca unele dintre ele si-au pierdut functiile seculare, in urma multiplelor transformari sau a noilor destinatii primite.
O incercare de reconstituire, cu ajutorul surselor documentare scrise si al imaginilor de epoca, a principalelor etape edilitar-urbanistice din trecutul orasului Alba Iulia ne dezvaluie aspecte specifice, in care originea romana, fortificatiile succesive si importanta asezarii si-au pus amprenta puternica asupra arhitecturii locale, de la tipologia si destinatia constructiilor la infatisarea de ansamblu a orasului.

* * *

Postfata. Cateva consideratii istorice si istoriografice
Regretatul coleg Gheorghe Fleser (1948-2016), plecat dintre noi prea devreme, a lasat in urma sa, ca dar cultural-istoric, oferit orasului sau de suflet (dar si natiunii romane, in general, si nu numai ei, ci tuturor celor care ar putea fi interesati, la un moment dat, de trecutul acestui impresionant de vechi si de reprezentativ oras de pe teritoriul Romaniei actuale, indiferent de etnia sau nationalitatea lor, de tara lor de origine), indeosebi lucrarile sale intitulate Alba Iulia. O istorie urbana ilustrata si Alba Iulia. Orasul si monumentele sale in imagini de epoca, care acum, la Centenar, sunt reeditate, in chip inspirat, la Editura Scoala Ardeleana din Cluj-Napoca. Mentionam ca primele editii ale celor doua texte au vazut lumina tiparului in 2008 si respectiv 2009 (cand au fost editate si variante in limbile maghiara si engleza), deci in urma cu un deceniu, ceea ce nu anuleaza nici prospetimea (sau actualitatea) lor, nici interesul foarte viu al publicului receptor fata de ele, nici, indeosebi, valabilitatea lor stiintifica si cultural-educativa generala si particulara, de inalta tinuta.
Originar din Benic (judetul Alba), satul din care s-a ridicat si marele latinist, istoric, profesor si intelectual ardelean Nicolae Lascu, dupa sustinerea bacalaureatului, ca absolvent al Liceului „Horea, Closca si Crisan” din Alba Iulia (in 1965), in 1971, Gheorghe Fleser si-a incheiat studiile universitare, efectuate in cadrul Facultatii de Istorie, a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj. Nu isi incheia studiile universitare oricum, ca un student oarecare, doritor sa devina doar un simplu dascal de istorie, ci in chip stralucit, prin elaborarea unei teze de licenta, sub patronajul profesorului sau de suflet (ramas mentor neegalat, mereu adulat, pana la sfarsitul vietii autorului lucrarii de fata), Virgil Vatasianu, foarte bine apreciata, dedicata, inca de atunci, fortificatiei bastionare de la Alba Iulia, care denota reala vocatie si talent pentru cercetarea istorica, indeosebi pentru cea de istoria arhitecturii, a artei si, in general, a istoriei si culturii vechi. Ca atare, din aceste aspecte biografico-intelectuale, se poate observa si ca radacinile lucrarii de fata (Alba Iulia. O istorie urbana ilustrata) pot fi regasite in chiar teza de licenta a lui Gheorghe Fleser, din 1971, perioada sa de gestatie si acumulari de documentare si conceptie fiind deosebit de indelungata, ea putand fi raportata la intervalul 1971-2008 (rastimp de peste trei decenii in care autorul a activat ca muzeograf la Sebes si, mai apoi, ca „patrimonist” la Alba Iulia, cu incepere din 1975). Punem in lumina acest interval deosebit de larg al perioadei de plamadire a actualei Alba Iulia. O istorie urbana ilustrata, pentru ca adeseori, asa cum stiau extrem de bine cei vechi, incetineala (atat de iubita in Ardeal, nu intamplator, consideram noi) poate fi, adeseori, un garant al valorii (conform dictonului: festina lente), chiar un ingredient sine qua non al acesteia (si Gheorghe Fleser a respectat din plin un atare principiu stravechi), ceea ce in acest caz se verifica substantial si ne explica reusita elaboratului final (care s-a intrupat asa de tarziu, dar cu mare siguranta de sine, si, in ultima instanta, cu un justificat succes, tocmai din cauza mentionata, anume cea a rabdarii si pasiunii indelungate pentru tematica, dovedita exemplar de autor).
Elaboratul istoric rezultat (si pe noi el ne intereseaza indeosebi, pe langa scopul popularizator, primordial, al volumului) este deosebit de valoros si original, deoarece nu seamana cu niciunul dintre ghidurile anterioare ale orasului Alba Iulia, merituoase, desigur, si ele, fiecare in felul sau. Gheorghe Fleser insa, la experienta sa profesionala, a vazut lucrurile altfel si a conceput o lucrare in primul rand de popularizare, punand accent pe ilustratia vizuala, pe imaginea de epoca (graitoare in sine), fie de document, fie de harta austriaca, fie de gravura de epoca etc., cat si pe textul explicativ sintetic, ajustat pentru o intelegere publica larga, dar savant, in esenta. E in acest elaborat istoric mult pozitivism (si Gheorghe Fleser a fost un adept consecvent al acestui curent istoriografic, pe care insa l-a supus unor semnificative innoiri, deschizandu-l inspre popularizarea ampla, modernizatoare, combinand in chip fericit mesajul textului documentar cu cel al imaginii de epoca), precum si factologie istorica indestula, de foarte buna tinuta insa (si autorul nu a dispretuit niciodata, de asemenea nici factologia, chiar cronologizarea sa), dar totul e modernizat si actualizat, ca metodologie de lucru. Astfel, ca reprezentant al scolii istorice clujene traditionale (si prin mentorul sau, marele istoric de arta Virgil Vatasianu, autorul lucrarii la care ne referim se raporteaza la perioada interbelica, de inflorire notabila, a acesteia), Gheorghe Fleser este si un istoric (propriu-zis, dar si de arta) deosebit de modern, de actual, de pe gustul lectorului contemporan de istorie. Ideea sa despre functiile instructiv-educative ale istoriei este de aceeasi sorginte academica clujeana (interbelica, perpetuata indestul si de catre dascalii universitari de dupa 1948, care, in ciuda diferitelor restrictii politice, unele greu de suportat, au cultivat, primordial, cat au putut, ideea continuitatii scolii istorice romanesti de la Cluj), or, conform acesteia, publicul trebuie ridicat inspre cunoasterea istorica  exigenta, de tinuta, nu autorul sa faca rabat de la un nivel elevat de prezentare a lucrurilor, doar pentru a se cobori la nivelul de intelegere al publicului. Si Gheorghe Fleser chiar reuseste prin lucrarea de fata sa isi inalte publicul cititor (inclusiv pe specialisti) inspre o abordare istorica superioara, de tip savant, fara sa isi plictiseasca sau sa isi oboseasca lectorii, dandu-le, fara nicio emfaza, la modul cel mai firesc si inteligibil, o elevata si memorabila lectie de istorie a Alba Iuliei.
Iata, iti primim lectia si iti multumim, Gheorghe Fleser, cu regretul ca nu o mai putem face personal...
Sit tibi terra levis...
Dar tu esti aici, prin rodul muncii si pasiunii tale pentru istoria unui oras ca Alba Iulia, care, iata, acum se reediteaza, atat de indreptatit si semnificativ, la Centenar... (Gabriela Mircea)

* * *

Fiu al familiei Florian si Ludovica Fleser, GHEORGHE FLESER s-a nascut in localitatea Benic, judetul Alba, la 2 iulie 1948.
A urmat clasele primare si gimnaziale in satul natal, apoi cele liceale in cadrul Liceului „Horea, Closca si Crisan”, din Alba Iulia. In anul 1965 a sustinut examenul de admitere la Facultatea de Istorie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, ale carei cursuri le-a absolvit in anul 1971. La scurt timp dupa absolvirea facultatii, si-a inceput activitatea profesionala ca muzeograf – si, mai apoi, director – la Muzeul Mixt din Sebes – Alba.
Din anul 1975 s-a transferat la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, unde a activat in cadrul Oficiului Judetean al Patrimoniului Cultural National (incepand din 1976). In calitate de sef de sectie, a coordonat Comisia de expertiza a oficiului, menita sa identifice, sa intocmeasca evidenta si clasarea bunurilor de patrimoniu de pe raza intregului judet Alba.
Dupa desfiintarea Oficiului Judetean al Patrimoniului Cultural National, a activat, in anii 2001-2010, ca muzeograf I A, la sectia de istorie medie si istoria artei a muzeului albaiulian, preocupandu-se mai ales de achizitionarea obiectelor cu valoare artistica patrimoniala, contribuind astfel la organizarea si la imbogatirea colectiei de arta a Muzeului National al Unirii din Alba Iulia care, gratie stradaniei sale, inca din timpul functionarii Oficiului Patrimonial al Judetului Alba, dar si ulterior, s-a diversificat si inaltat valoric prin includerea unor lucrari datorate unor artisti ca M. Meuselbach, R. Brandsch, Sava Hentia, Sava Albescu, Rudolf Schweitzer-Cumpana, Traian Achim s. a., cat si prin redactarea unor studii si volume dedicate acestora, sau unor artisti ai zonei, de mult uitati, ca Ioan Costande s. a. A jucat acelasi rol si prin raportare la colectiile muzeale din domeniile arheologiei, numismaticii, etnografiei, obiectelor de cult etc.
Rezultatele cercetarilor sale s-au concretizat in studii de specialitate, unele cu valente monografice, dedicate, indeosebi, orasului si cetatii Alba Iulia. Dintre volumele de autor, sau in colaborare, pot fi amintite: Oameni si fapte din trecutul judetului Alba in memoria urmasilor (Alba Iulia, 1996, in colaborare cu Nicolae Josan si Ana Dumitran); Sava Hentia – 150 de ani de la nasterea artistului (Alba Iulia, 1998 – Catalog de expozitie); Eugen Handelsmann – Expozitie comemorativa (Alba Iulia, 1999); Repertoriul bisericilor romanesti de zid din judetul Alba (Alba Iulia, 1999); Rudolf Schweitzer-Cumpana in colectia Muzeului National al Unirii (Alba Iulia, 2000); Biserici romanesti de zid din judetul Alba (Alba Iulia, 2001); Pictori sebeseni de ieri si de azi (Alba Iulia, 2004, in colaborare cu Radu Totoianu); Biserica „Invierea Domnului” din Sebes (Alba Iulia, 2005, in colaborare cu Ioana Rustoiu); Biserici romanesti de zid din judetul Alba. Vol. I. Protopopiatul Ortodox Sebes (Alba Iulia, 2005, in colaborare cu Ioana Rustoiu si Ana Dumitran); Sava Albescu (1885-1957). 50 de ani de la moartea artistului (Alba Iulia, 2007); Alba Iulia. O istorie urbana ilustrata (Ghimbav, 2008); Un destin sub semnul Marii Uniri, viata si creatia pictorului Traian Achim (1885-1945) (Alba Iulia, 2008, in colaborare cu Gabriela Mircea); Alba Iulia. Orasul si monumentele sale in imagini de epoca (Alba Iulia, 2009); Portul Muresului la Alba Iulia (Alba Iulia, 2015); Cetatea Alba Iulia. Dezvaluiri fundamentale intr-un manuscris vienez – 1865 (Cluj-Napoca, 2017).
Dintre studiile sale, publicate in diferite reviste, remarcam indeosebi fundamentala lucrare dedicata plasticii baroce a cetatii Alba Iulia (1980), realizata in colaborare cu istoricul de arta Nicolae Sabau si aparuta in Anuarul Institutului de Istorie din Cluj. Mentionam de asemenea studiile referitoare la plastica figurativa, din piatra, a Catedralei romano-catolice din Alba Iulia (1979 si 2008), cand s-a ocupat de elementele baroce si, mai apoi, de cele romanice ale edificiului, pe cel dedicat reprezentarilor baroce ale Sfantului Ioan de Nepomuk de pe teritoriul judetului Alba (2002) si, nu in ultimul rand, colaborarile, pe diverse teme, cu Alexandru Popa (1974), Ioan Raica (1976), Mihai Blajean si Eugen Stoicovici (1983), Toma Goronea (1990-1993), Mircea Sabau-Tatar (1994), Radu Ciobanu (1998), Constantin Inel (2000), Ioana Rustoiu (2007) s. a.
Simpla insiruire a acestor titluri de lucrari stiintifice si situatii releva pasiunea si lipsa de odihna cu care si-a exercitat profesiunea, pana la pensionarea sa, in 2010, dupa aproape 4 decenii de activitate pe taramul muzeistic si istoric romanesc.
Gheorghe Fleser s-a stins din viata la 25 august 2016, lasand un imens regret in sanul familiei sale, dar si in randul celor care l-au cunoscut. (Rada Fleser)