Adoratie - Paula Barsan

Autoarea: M-am nascut in Bacau, in 1971.

Sunt Alumni Bacovia’89. De profesie inginer, actual manager, mi-am luat zborul din aceasta scoala, matca aspiratiilor mele in viata, apoi.

Din savoarea anilor de liceu, raman atat suprema recunostinta si bucurie a intalnirii unor dascali si oameni de inalta valoare, virtuti cuceritoare, colegi fabulosi, cat si emotionante spre efervescent baluri de revedere, decada dupa decada, spre anii ramasi, aici.

Chemarea spre cuvant potrivit si frumos – o am dintotdeauna, e zona mea de relaxare pe care am lasat-o latenta si nu la intamplare.

Tumult necuprins in energie coplesitoare, melanj de iubire, loialitate, perseverenta, curaj si candoare – o fata rafinata in trairi, o forta justitiara, as spune, dar nespus de sensibila. Sunt matricola intalnirilor mele si a oamenilor din ele. Asa ma prezint.

Am cunoscut, modelat, chiar am format caractere, am cultivat iubire si, cel mai mult, m-am descoperit si redescoperit pe mine permanent, adunand ale mele emotii si vise cu ale mele radacini, pe aceeasi secanta de dor.

Am gustat bucurii si neimpliniri ca orice om, tot culeg, si-am adunat caleidoscop de fatete si tipare psihologice de la cei din jur. E o savoare sa observ si sa ma reinventez, sa ma redefinesc la prezent.

Probabil, prea putin le-am dat pretuire, chiar stralucire, lor, oamenilor importanti, probabil, prea putin m-am oprit din zborul meu spre-a mea devenire in om mare.

Acum, mai mult ca niciodata, in 2020, cand doar teama, presiunea, frica, boala si angoasa respira si mai consistent s-au calibrat in raceala, subiectivism si mercantilism, am deschis fereastra spre lume, dupa ce decenii am lasat sa se-aseze in straturi, sa decanteze emotii peste emotii, am redefinit valoarea in viata mea si am lasat-o deschisa spre adevar. Pentru mine, adevar e si cuvantul.

Sunt doar o faptura, visatoare, ce-i drept, o mama ce-si asteapta puiul sa-l mangaie pe crestet in sarut de alint, o fata iubita de barbatul potrivit, o imbratisare calda a familiei. Sunt mai intai amprenta de bucurie a mamei si a tatei, a bunicilor mei, oameni si mai simpli, calzi si drepti ca toti bunii din lume.

Ma numesc fericire de April si vin sa va ofer si voua din emotia mea, doar atat cat puteti sa luati in visele voastre si in zambet usor schitat apoi, cuibarit in iubire. Sunt azi ca o urare in zi aniversara venita de la cine n-astepti.

Sunt doar un cuvant, nu mai mult.

RECENZII