Acum stiu cine sunt. Insemnari si aduceri aminte - Grigore Lese

 

„Vreau sa urc pe muncei, sa simt mirosul de faneata coapta. Sa ma linistesc si sa-mi adun gandurile. Mi-e dor sa ascult vantul, sa ascult cum freamata padurea. Sa ascult linistea noptii. Aici oamenii nu umbla noaptea, ca huhurezii. Nu-s ceasurile bune. In orase oamenii umbla intre ceasuri...
Cand sunt in Bucuresti, cant in gand si-mi imaginez lumea mea de-acasa, de demult. Adeseori, cand traficul e bara la bara si totul pare zadarnic, iau fluierul din geanta. Cunosc semafoarele din drumurile mele de zi cu zi, stiu cand am timp de o hore si cand de un joc, zic in fluier pana cand se amesteca verdele cu rosul, pana cand claxonul din spatele meu spinteca aerul, pana cand li se amesteca glasurile precum starile mele. Ma izolez in cantec si asa reusesc sa ma regasesc. Functioneaza. E ca o calatorie in timp intr-o lume mai buna, mai frumoasa, mai adevarata.“ (Grigore LESE)

GRIGORE LESE (n. 1954 in satul Stoiceni, Maramures) a absolvit Liceul de Muzica din Baia Mare, apoi Academia de Muzica din Cluj – Facultatea de Instrumente si Canto (fagot). In 2003 a devenit doctor in muzica (cu teza Horea in grumaz. Consideratii teoretice si practice ale interpretarii genului dintr-o perspectiva stilistica), iar in 2010, doctor honoris causa al Universitatii de Vest „Vasile Goldis“ din Arad. Din 2005 este profesor asociat de etnomuzicologie al Universitatii din Bucuresti. Incepand cu anul 2006 realizeaza emisiuni la Radiodifuziunea si Televiziunea Romana (La portile ceriului, Drumul lui Lese, Lumea si muzica traditionala), pentru care primeste numeroase premii si nominalizari nationale si internationale, precum Marele Premiu al APTR in 2007, Premiul pentru jurnalism cultural decernat de Radio Romania in 2009, nominalizare la Festivalul International de Film de Televiziune, Shanghai, 2009. Este primul muzician roman care a adus in scena, alaturi de el, artisti traditionali din Iran, Siria, Pakistan, demonstrand existenta interferentelor muzicilor stravechi din Romania si din Orient. Muzica sa se regaseste pe coloana sonora a mai multe filme de arta si documentare din tara si strainatate, cum ar fi The Pharaoh, Gunpowder, Treason and Plot (productie BBC) sau documentarul Wild Carpathia (productie Travel Channel). A fost invitat sa cante la cele mai importante manifestari culturale de gen din lume: Smithsonian Folklive Festival, Washington; Festivalul Vocile Lumii, Bloomington; Festivalul Montmartre, Paris; Fest Der Kontinente, Berlin; Olimpiada Culturala de la Atena; Festivalul Tarilor Europei de Est, Montréal; Francophonie Métissée, Paris; Culturescapes, Basel; Festivalul „Miguel Bernal Jiménez“, Morelia; Zilele Culturale ale Bancii Centrale Europene, Frankfurt; Expozitiile Mondiale de la Aichi, Shanghai si Yeosu; Gala Premiilor BAFTA, Londra. Discografie: Cantec pastoral, Casa de discuri „Amori“, Lausanne (1996); Cantece de catanie si Hori, Societatea de Concerte Bistrita (2000, 2003); Horile vietii si Asteptand Craciunul, Roton (2005); Grigore Lese: Le chant de Lapus, OCORA Radio France, Paris (2009); Grigore Lese si aromanii farseroti din Cogealac, A&A Records (2011); …De dragoste, derazboi, de moarte, de unul singur, Humanitas Multimedia (2011). In 2013, a publicat la Editura Humanitas volumul Acum stiu cine sunt: Insemnari si aduceri aminte.