A fi poet - Sorin Cerin

Theodor Codreanu: Sorin Cerin este un ganditor aforistic paradoxist, de o mare mobilitate a mintii, manuind cu maiestrie antitezele, imbinandu-le oximoronic sau alternandu-le chiasmatic in probleme cu mize majore din viata noastra spirituala si sociala. Poezia din „Liberul arbitru” este o prelungire a manierei sale de meditatie, impregnand-o si cu o doza potrivita de kynism (in sensul dat cuvantului de Peter Sloterdijk), reusind, totodata, performanta de a ramane pe teritoriul lirismului autentic chiar si atunci cand vitupereaza „Corbii vulgari necrofili si necrofagi ai Viselor”.

 

Marian Odangiu: Lirica lui Sorin Cerin este una a intrebarilor esentiale: relatia Fiintei cu Divinitatea intr-o lume din ce in ce mai distorsionata valoric (si distorsionanta in acelasi timp!), disparitia unor repere fundamentale – atragand dupa sine interogatii coplesitoare si infinite nelinisti –, absenta tot mai tulburatoare a unor Adevaruri care sa deschida calea spre Mantuire, indoielile profund demotivante asupra Sensului Vietii, absurd inaltat la rang de ratiune existentiala alimenteaza spaima si angoasele poetului. Versurile sale dezvolta astfel o veritabila retorica a disperarii, in care, aidoma unei insecte halucinate de Lumina, autorul lanseaza intrebari fara raspuns, cauta confirmari acolo unde acestea au intrat de mult in disolutie, navigheaza indurerat dar lucid printre imagini si metafore de elevata si convingatoare pregnanta, construieste scenarii apocaliptice despre Viata, Iubire si Moarte…

 

Eugen Evu:... cartile par a fi obiecte de cult-cultura-proprie testamentara ale unui ceremonial…, al neo-cunoasterii, platonic-socratice sub semnul „Guvernamantului General al Genezei” bunaoara. Ceea ce merita considerat este si imperativul transparent al autorului de a comunica in limba natala, romaneasca. Singuratatea atribuita Sacrului este totusi a fiintei umane in ipostaza ei reductiva, a conditiei umane… Cum Vinea scria, poetul vede idei ale sale, sau oglindire in „odaia cu oglinzi” a bibliotecii universale. Un destin desigur personal, in mare parte asumat, nota bene. In volumul Politice, la extrema lui H. R. Patapievici poetul este bine-stiutor al problemei eliadesti, al „caderii umanului in zoon politikon…” Intre rationalism si irationalism, Sorin Cerin navigheaza pe Oceanul Interconnection.